fac parte din trusa mea de instrumente, kitul meu de prim ajutor sau de interven ț ie pentru un rol. Acolo aveau ni ș te metode foarte structurate. O luau de la Stanislavski ș i se duceau mai departe în toate ș colile de actorie ș i f ă ceam exerci ț ii aplicate pe fi ecare metod ă , pentru ca noi s ă putem lua din cursul respectiv ce ni se potrive ș te cel mai mult pe sensibilitatea noastr ă . Am studiat Meisner, Meyerhold, Alexander Technique, tehnici de mi ș care, animale, dansuri, f ă ceam medita ț ie de trei ori pe s ă pt ă mân ă … A fost un program care acoperea foarte multe p ă r ț i ale meseriei. Ș i a fost o experien ță revelatoare din toate punctele de vedere. Locuiam într-o alt ă ț ar ă , existam într-o alt ă limb ă . Înv ăț am ce e actoria, f ă ceam parte dintr-un colectiv hiper-efervescent. Ne scoteau cu alarma de incendiu din ș coal ă . Noi st ă team s ă repet ă m, ascun ș i printr-o sal ă , ore ș i ore dup ă ce se terminau cursurile. Ei nu mai ș tiau pe unde suntem ș i, când trebuiau s ă închid ă facultatea, sunau alarma de incendiu, fi indc ă ș tiau c ă în felul acesta o s ă ie ș im. Atunci ne strângeam catrafusele ș i eram: „Bine, hai c ă facem mai departe mâine, c ă n-am terminat de lucrat monologul”. Apoi, dup ă un an, când ai revenit în ț ar ă , de ce ai sim ț it nevoia s ă urmezi ș i cursurile de la UNATC? Mi se pare un pic mult s ă zic c ă am sim ț it nevoia. (Râde.) P ă rea un pas fi resc dup ă un an de studii. Nu aveam înc ă nicio garan ț ie c ă o s ă lucrez, c ă o s ă activez ca actri ță vreodat ă . Ș i p ă rin ț ii mei se temeau c ă o s ă pierd inclusiv lucrurile pe care le-am înv ăț at în Marea Britanie dac ă stau, fac diverse joburi ș i nu joc, nu continui s ă aprofundez ceea ce am început s ă în ț eleg acolo. Ini ț ial, planul era s ă intru o vreme la
UNATC ș i s ă continui s ă m ă preg ă tesc pentru a mai da admitere, ca s ă plec înc ă o dat ă afar ă . Am dat la UNATC ș i am intrat. Eram deja destul de con ș tient ă de ma ț ele universit ăț ii, pentru c ă eram apropiat ă de Andrei Rus, Tudor Jurgiu, Sorin Boto ș eneanu - oameni din interior, care îmi povesteau diverse lucruri. Planul era s ă stau un an, dar am ajuns s ă stau trei, fi indc ă am luat castinguri, am început s ă lucrez ș i p ă rea c ă începe un fi r de a ță de destin artistic. A ș a c ă mi-am zis: „OK, n-o s ă m ă las, o s ă merg mai departe ș i o s ă continui s ă lucrez, c ă , pân ă la urm ă , pentru asta vreau s ă fac studii. Ș i v ă d apoi ce se mai întâmpl ă ”. Ș i a ș a, vine vreme, trece vreme, am ajuns s ă termin facultatea. Care este diferen ț a dintre cum se pred ă actoria la Londra ș i la Bucure ș ti? Mi se pare c ă , fundamental, diferen ț a const ă în faptul c ă , în Marea Britanie, toat ă informa ț ia este predat ă într-o manier ă extrem de structurat ă , care nu las ă atât de mult loc de interpretare ș i subiectivism, în compara ț ie cu UNATC. Aici, trebuie s ă ai un pic mai mult noroc decât în Marea Britanie ca s ă prime ș ti ni ș te studii consistente, pentru c ă la UNATC ai un profesor de an, care te înva ță ce e meseria asta. A ș a, vei avea o perspectiv ă destul de unic ă , limitat ă . În teorie, se studiaz ă dup ă o metod ă . În practic ă , nu am perceput-o ca fi ind a ș a. Exist ă oameni extrem de minuna ț i ș i cu voca ț ie în UNATC, dar pentru mine a fost mai degrab ă o experien ță nefericit ă , ca s ă zic a ș a. Cred c ă am plecat cu mai multe nesiguran ț e decât cu lucruri pe care le-am înv ăț at. Un alt rol de fi lm important de la începuturile carierei tale, tot sub bagheta unui regizor reputat, a fost cel al Ilenei, iubita protagonistului Niculae (jucat de Iosif Pa ș tina), din Morome ț ii 2 (2018). Atunci erai student ă la actorie la UNATC. Cum ai ajuns s ă fi i distribuit ă de Stere Gulea? Am dat casting, am fost chemat ă de patru sau cinci ori. I s-a p ă rut c ă a ș fi cea mai potrivit ă persoan ă s ă interpretez rolul ă la în momentul respectiv. A fost o foarte mare bucurie ș i o ș ans ă s ă fi u într-o astfel de distribu ț ie, s ă lucrez cu domnul Gulea. Îmi amintesc c ă eram un pic stresat ă c ă pe vremea aia înc ă mai aveam ni ș te reminiscen ț e din accentul de vest ș i înc ă îmi sc ă pau „o ca fi iia” sau „mergiiiam”. Ș i trebuia s ă joc o fat ă din sudul României. Dar a fost o experien ță frumoas ă . Cum te-au ajutat, la început de carier ă , ace ș ti doi regizori experimenta ț i, Radu Gabrea ș i Stere Gulea, s ă - ț i construie ș ti personajele de pe ecran? Î ț i dai seama c ă , ei având atât de multe experien ță ș i fi lme în spate ( fi lme pe care le-au f ă cut sau pe care
Al ă turi de actorul Carol Ionescu ș i regizorul Bogdan Th eodor Olteanu, repetând pentru Mia î ș i rateaz ă r ă zbunarea
10
Nr. 4 | 2023
Made with FlippingBook - Online magazine maker