Gopo ș i Creang ă N emuritoarele pove ș ti ale lui Ion Creang ă i-au fascinat pe pionierii fi lmului de anima ț ie românesc, care le-au intuit imensul poten ț ial cinematogra fi c. Dup ă r ă zboi, Aurel Petrescu, realizatorul primului fi lm de anima ț ie autohton ( P ă cal ă în lun ă , 1920), a încercat – zadarnic – s ă aduc ă pe ecran universul povesti- torului humule ș tean: „În 1947 c ă uta sprijin o fi cial pentru realizarea unor basme cinematogra fi ce, dup ă «Pungu ţ a cu doi bani» ș i «Capra cu trei iezi» de Ion Creang ă ” 1 . În studioul improvizat în care l-a animat pe Haplea , Marin Iorda nutrea ș i el iluzii: „Vedeam realizate numeroase bobine în care luau via ță cine- matogra fi c ă eroii din pove ș tile lui Creang ă : Setil ă , Geril ă , Fl ă mânzil ă , D ă nil ă Prepeleac, Ivan Turbinc ă , cu traista lui cu draci, Harap-Alb, Coco ș ul curajos din «Pungu ț a cu doi bani»” 2 . Mai târziu, prin 1935-1936 (conform estim ă rilor istoricului Adrian Buga), Dem Demetrescu a realizat câteva zeci de metri de pelicul ă (corespunzând unei durate mai mici de dou ă minute) din anima ț ia Capra cu trei iezi , fi lm ne fi nalizat ș i, ca atare, nedifuzat în cinematografe 3 . Era fi resc ca ș i Ion Popescu Gopo, cel mai impor- tant creator al cinematografului românesc de anima- ț ie, s ă fi e atras de universul scriitorului („Creang ă m-a fascinat dintotdeauna”, m ă rturisea regizorul într-un interviu 4 ). În 1949, la zece ani dup ă primul s ă u exerci ț iu de anima ț ie ( Lobod ă , al ă turi de Constantin Popescu), Gopo a realizat, împreun ă tot cu tat ă l s ă u, dar ș i cu Matty Aslan, scurtmetrajul Pungu ț a cu doi bani , inspirat din povestea omonim ă a scriitorului 5 . Acesta a fost primul fi lm de anima ț ie produs în depar- tamentul specializat al Studioului Cinematogra fi c „Bucure ș ti” 6 . Probabil tân ă rul de 26 de ani de atunci nu- ș i imagina cât de des urma s ă revin ă la opera lui Creang ă în fi lmele sale viitoare, chiar pân ă la moartea sa prematur ă . Gopo a debutat cu succes în lungmetrajul cu actori S-a furat o bomb ă (1961), apoi a continuat cu o alt ă comedie SF f ă r ă dialoguri, Pa ș i spre lun ă , lansat ă în cinematografe în 1964. La pu ț in timp dup ă , regizorul a avut o întâlnire cu Tudor Caran fi l 7 , rememorat ă astfel de critic: „Într-o sear ă a anului 1964 m-am v ă zut invitat de cineast la cofet ă ria «Casata» de lâng ă blocul Leonida, s ă -mi dest ă inuie un secret. Avea atunci 39 de ani ș i, cu zâmbetul s ă u de uria ș b ă ie ț andru mereu pus pe ș otii, mi-a pus în fa ță schi ț ele de decor ș i costume ale unui viitor fi lm. «Harap-Alb?», l-am întrebat. «Nu! De-a ș fi … Harap-Alb »!», a accentuat, povestindu-mi cum mezinul împ ă ratului, cam nerod ș i slab de înger, se închipuie doar Harap-Alb în timp ce reface traiectul
eroului pove ș tii pe care a îndr ă git-o. De ș i cunoa ș te viitorul, în momentele decisive viteazul se fâstâce ș te, uitând mereu tocmai solu ț ia din poveste” 8 . Pornind de la aceast ă premis ă narativ ă , regizo- rul-scenarist a construit un fi lm-basm splendid, deopotriv ă agreabil ș i memorabil, totodat ă cea mai izbutit ă adaptare a sa dup ă Creang ă . De-a ș fi … Harap Alb (1965) este, dup ă cum noteaz ă Dana Duma, „un fi lm pe cât de somptuos scenogra fi c, pe atât de nuan ţ at în interpret ă rile date de autor faimoaselor personaje ș i bine-cunoscutei trame care marcheaz ă un parcurs ini ţ iatic” ș i, pentru Gopo, „una dintre lecturile care i-au solicitat cel mai mult imagina ț ia” 9 . O lectur ă care î ș i permite destule in fi delit ăț i în liter ă , mai ales prin accentuarea efectelor comice, dar r ă mâne foarte fi del ă în spirit operei scriitorului humule ș tean, cu care Gopo avea a fi nit ăț i incontestabile. Începând cu De-a ș fi … Harap Alb , observ ă C ă lin C ă liman, „cineastul a devenit un «satelit» al lui Creang ă , înscriindu-se pe orbite mai apropiate sau mai îndep ă rtate, dar r ă mâ- nând ferm în zona de atrac ț ie a astrului tutelar” 10 . O orbit ă mai îndep ă rtat ă , la propriu ș i la fi gurat, reg ă sim în Povestea dragostei , urm ă toarea lectur ă cinematogra fi c ă a unei opere de Creang ă . Înainte de apari ț ia pe ecran a titlului fi lmului, putem citi urm ă torul mesaj: „În anul 1876 Ion Creang ă a scris, pentru copiii de la 7 la 77 de ani, povestea unui tân ă r, care purta un costum ciudat ce sem ă na cu o piele de porc… Dup ă o sut ă de ani, Ion Popescu Gopo a realizat fi lmul…”. În viziunea cineastului, protagonistul din „Povestea porcului” a devenit un… extraterestru. În copil ă - rie, pierzându-se de ai lui pe Terra, el a fost g ă sit ș i crescut, precum Superman, de un cuplu p ă mântean, adic ă de baba nonagenar ă ș i mo ș neagul centenar din basmul lui Creang ă . „Pielea de porc” (sem ă nând mai degrab ă cu un str ă vechi costum de scafandru) era de fapt menit ă s ă îl protejeze de razele solare. Neamul eroului l-a ajutat s ă construiasc ă peste noapte podul de aur care avea s ă îi aduc ă mâna fetei de împ ă rat (echivalentul lui Lois Lane, iubita lui Clark Kent 11 ) ș i, inevitabil, dragostea – „barbarie omeneasc ă , de mult uitat ă pe t ă râmurile noastre”, dup ă cum declar ă regina de pe planeta lui de ba ș tin ă . O lume a femeilor, unde to ț i b ă rba ț ii sunt obliga ț i s ă se însoare cu regina, fi ind elimina ț i ș i înlocui ț i la pu ț in timp dup ă nunt ă . În fi lmogra fi a lui Gopo, aceast ă comedie SF inspi- rat ă de Creang ă anun ță dou ă tendin ț e ce se vor accen- tua ulterior. Prima ț ine de inserarea unor personaje animate în scenele cu actori (aici, Cioroiul Cicy, care avea s ă fi e reluat în trei scurtmetraje animate ale
Mihai Fulger
20
Nr. 4 | 2023
Made with FlippingBook - Online magazine maker