DOSAR GOPO 100
De-a ș fi … Harap Alb
din opera crengian ă …” 12 . În Maria Mirabela , lui Gopo (care are ș i o apari ț ie savuroas ă în rolul Mo ș ului Timp) îi iese cel mai bine fuziunea dintre secven ț ele live-ac- tion ș i personajele animate (broscu ț a Oache, licuriciul Sc ă p ă rici ș i fl uturele Omide). Incontestabil, este unul dintre cele mai frumoase fi lme pentru publicul tân ă r realizate de un cineast român. Gopo a revenit, dup ă 35 de ani, la „Pungu ț a cu doi bani” ș i, inspirat de povestea lui Creang ă , a scris ș i regizat R ă m ăș agul (1985), unde coco ș ul n ă zdr ă van este personaj animat. În acest fi lm, constat ă C ă lin C ă liman, „«pungu ț a cu doi bani» devine pretextul unui ghem multicolor de pove ș ti ale lumii. Personajele acestui din urm ă basm cinematogra fi c apar, pe nesim- ț ite, în decorul pove ș tilor anterioare…” 13 . C ă ci Gopo, trebuie spus, adora nu doar s ă citeze din al ț ii, ci ș i s ă se autociteze, în dulcele stil postmodern. Ultimul lungmetraj fi nalizat ș i lansat de cineast a fost Maria ș i Mirabela în Tranzistoria (1989), un sequel, cu distribu ț ia modi fi cat ă substan ț ial, al marelui succes din 1981 ș i care, ca mai toate continu ă rile, nu s-a ridicat la în ă l ț imea originalului. Când s-a stins, la fi nele lui noiembrie 1989, Ion Popescu Gopo lucra la o alt ă adaptare cinematogra fi c ă dup ă Ion Creang ă , Stan P ăț itul , dar nu la Bucure ș ti, ci
regizorului). A doua este reprezentat ă de recursul la secven ț e colorate ș i dinamice, bazate pe muzic ă ș i dans. Din p ă cate, pe m ă sur ă ce cineastul înainta în vârst ă , aceste momente au devenit tot mai desuete (în po fi da eforturilor compozitorilor, textierilor, cânt ă - re ț ilor ș i coregra fi lor) ș i, ca atare, mai greu digerabile de publicul de azi. La fel cum realizase c ă nu poate rivaliza cu anima ț ia disneyan ă sau blockbusterul SF ș i î ș i crease propriile alternative la ele, Gopo ar fi putut s ă - ș i dea seama c ă nu are cum s ă ț in ă piept musicalului hollywoodian. A urmat Maria Mirabela (1981), care avea ca punct de plecare povestea „Fata babei ș i fata mo ș neagului”. Îns ă regizorul-scenarist a ad ă ugat tramei lui Creang ă elemente din „Vr ă jitorul din Oz”, celebra carte a scriitorului american L. Frank Baum: trei prieteni non-umani, dar cu tr ă s ă turi omene ș ti, fi ecare cu p ă sul lui, merg, înso ț i ț i de o feti ță – sau, aici, dou ă – la o fi in ță cu puteri supranaturale, sperând c ă ea le va rezolva problemele. Potrivit Violetei Tipa, aceast ă coproduc ț ie România-URSS a ap ă rut datorit ă Nataliei Bodiul (coregizoare a secven ț elor de anima ț ie): „Fiind la Bucure ș ti, într-o delega ț ie de schimb de experien ță , se întâlne ș te cu Ion Popescu-Gopo ș i îi propune rea- lizarea unui fi lm în comun. Împreun ă aleg ș i povestea
Nr. 4 | 2023 21
Made with FlippingBook - Online magazine maker