DOSAR GOPO 100
Ra ţ ionalitate, autoritate ș i mit în Galax
F ilmele lui Gopo variaz ă în calitate, îns ă ar trebui examinate mai sistematic, pentru a îmbog ăț i încerc ă rile critico-teoretice actuale de a dep ăș i respingerea stereotip ă a cinema- togra fi ei socialiste române ș ti ca propagand ă ș i de a recupera complexitatea ș i perspectivele sale emancipa- toare (Pârvulescu, 2015; Popa, 2017, 2021; Ţ ion, 2020; Imre, 2005). Din aceast ă perspectiv ă , fi lme precum Galax fac parte din ceea ce Lucian Ţ ion nume ș te „spa ț iul multiliniar al fi lmului socialist”. Dac ă Galax, omul-p ă pu șă a fost ini ț ial bine primit, ulterior criticii ș i exper ț ii l-au ignorat sau au tins s ă ignore meritele sale substan ț iale. Dana Duma, cel mai important cunosc ă tor al operei lui Gopo, consider ă c ă Galax este „destul de neconvin- g ă tor în planul argumentelor S.F.” (Duma, 2020, 161; 1996). Ș i totu ș i, în ciuda faptului c ă ne poate p ă rea pe alocuri stângaci ș i desuet (în plus, sunt absente mizeriile vie ț ii de zi cu zi din România anilor ’80, ceea ce îi confer ă fi lmului o doz ă de idealizare ș i estetism), Galax -ul lui Gopo scurtcircuiteaz ă în mod oblic realismul socialist ș i blockbusterele sci- fi hollywoodiene ale perioadei, oferind o perspectiv ă emancipatoare asupra genului ș i o alternativ ă atr ă g ă - toare fa ță de scenariile utopice sau distopice la mod ă , în care tehnologia robotic ă este fi e eliberatoare, fi e complet distructiv ă . În Galax , Gopo combin ă diferite genuri ș i sti- luri cinematogra fi ce pentru a explora o criz ă mul- tistrati fi cat ă a subiectivit ăț ii, a rela ț iilor umane ș i a autorit ăț ilor publice dominate de b ă rba ț i, criz ă generat ă de revolu ț ia robotic ă . Viziunea lui Gopo se concentreaz ă pe rela ț ia transformatoare dintre robotul capabil s ă înve ț e, Galax, ș i o tân ă r ă student ă , Mariana (interpretat ă de Mariana Cabanov), care se confrunt ă cu diferite autorit ăț i masculine construite pe ra ț ionalit ăț i sociale, politice ș i psihiatrice. Mariana este departe de eroinele tipice feminine din fi lmele socialiste române ș ti – de exemplu, muncitoarea de sacri fi ciu, mama sau activista (Andreescu ș i Shapiro, 2015). Cu toate acestea, ea construie ș te, în cele din urm ă , o rela ț ie orizontal ă ș i cooperativ ă cu Galax ș i tân ă rul om de ș tiin ță Gore, o rela ț ie emancipat ă de sub tutela patriarhal ă . În viziunea „robo- fi loso fi c ă ” a lui Gopo, robotul capabil s ă înve ț e „din c ă r ț i” ș i creativitatea sa r ă mân o enigm ă ș i o „complica ț ie” în contradic ț ie cu scenariul unei reconcilieri complete între oameni ș i noile tehnologii revolu ț ionare.
Filmul lui Gopo îmbin ă ini ț ial diferite tematici – coming-of-age, revolta robotic ă , dragostea necondi ț io- nat ă , rebeliunea feminin ă împotriva autorit ăț ii – prin descompunerea lor în trei momente. În primul rând, inventarea robotului „masculin” Galax (cu vocea lui Ion Caramitru) într-un laborator ș tiin ț i fi c univer- sitar are un efect disruptiv asupra ordinii psihice a Marianei ș i a anturajului ei. Galax urm ă re ș te criza ș i maturizarea Marianei pe fondul muzicii premonitorii a lui Richard Wagner din „Tristan ș i Isolda”. Tân ă ra student ă este sfâ ș iat ă între diferite fi guri masculine, dorin ț a pasional ă ș i dragostea pentru robotul „mas- culin”, ale c ă rui reprezent ă ri simbolice sau substi- tu ț i sunt, în viziunea lui Gopo, diverse fi guri mitice literare ș i cinematogra fi ce – de exemplu, Tristan, Galateea, Cyrano de Bergerac, Pinocchio, Hyperion al lui Mihai Eminescu, E.T. al lui Steven Spielberg sau Hal al lui Arthur C. Clarke ș i Stanley Kubrick. Utilizarea ambi ț ioas ă ș i prolix ă de c ă tre Gopo a nara ț iunilor ș i simbolurilor mitice locale ș i globale joac ă un rol-cheie în Galax ; astfel, el d ă expresie ș i ofer ă cadre interpretative pentru dinamica dorin ț elor umane adânc înr ă d ă cinate – de exemplu, cele de autotranscenden ță , perfec ț iune ș i iubire/prietenie necondi ț ionat ă – ș i rela ț ia acestora cu evenimentul disruptiv al inven ț iei robotice. În al doilea rând, criza se intensi fi c ă ș i afecteaz ă autoritatea public ă reprezentat ă de rectorul universit ă - ţ ii (Radu Beligan): confruntat ă cu efectul destabiliza- tor produs de robot, autoritatea public ă , dominat ă de b ă rba ț i, decide s ă -l elimine. Aceasta duce la evadarea rebel ă a lui Galax ș i la moartea simbolic ă a Marianei. „Solu ț ia” la criz ă , prin care Gopo resemni fi c ă nara- ț iunile mitice pe care le invoc ă , apare prin înscrierea lor într-un scenariu nou de „a fi rmare a vie ț ii coti- diene” (Taylor 1989). Dep ăș irea mor ț ii simbolice a Marianei stabile ș te rela ț ia dintre oameni ș i dintre oameni ș i robo ț i pe o baz ă afectiv-cooperativ ă din- colo de schemele utopice ș i distopice ale altor lumi. Este necesar ă o cercetare mai aprofundat ă cu privire la produc ț ia fi lmelor lui Gopo în interiorul câmpului discursiv ș i de putere al comunismului românesc. Este remarcabil faptul c ă , în timpul tota- litarismului lui Ceau ș escu, Gopo se concentreaz ă asupra dezvolt ă rii unui personaj feminin obi ș nuit (o „C ă t ă lina emancipat ă ”), care contest ă diferite forme de ra ț ionalitate ș i autoritate, inclusiv man- datul autorit ăț ii publice ș i al ra ț ionalit ăț ii de a pune
Camil Ungureanu*
Nr. 4 | 2023 23
Made with FlippingBook - Online magazine maker