Mariana Cabanov al ă turi de p ă pu ș a Galax, pe platoul de fi lmare
sacri fi catoare ș i trunchiat ă , ci împlinit ă ș i integrat ă . În mod semni fi cativ, în rescrierea subversiv ă a lui Gopo a poemului „Luceaf ă rul”, mitul literar românesc par excellence , Mariana este, a ș a cum am argumentat, o C ă t ă lina emancipat ă . Viziunea ș i perspectivele lui Gopo r ă mân relevante în contextul actual, în care înv ăț area automat ă ș i inteligen ț a arti fi cial ă modeleaz ă din ce în ce mai mult sfera personal ă ș i public ă . În contrast cu perspectiva ra ț ionalist ă pozitivist ă in fl uent ă asupra robo ț ilor ca obiecte neutre, pe de o parte, ș i cu nara ț iunile cinema- togra fi ce distopice robo-hiperbolice, pe de alt ă parte, Gopo î ș i imagineaz ă o viziune echilibrat ă ș i atr ă g ă - toare a rela ț iei dintre oameni ș i robo ț i, încorporat ă în complexitatea vie ț ii obi ș nuite. Spiritul reprezent ă rii lui Gopo a unui parteneriat egalitar ș i colaborativ este un element inspirator în misiunea urgent ă de a re fl ecta la democratizarea politicii de creare ș i produc ț ie a robo ț ilor ș i a inteligen ț ei arti fi ciale. Gopo nu articuleaz ă un scenariu static al unei reconcilieri perfecte între oameni ș i tehnologie: robotul î ș i p ă streaz ă , în cele din urm ă , alteritatea în rela ț ia cu Gore ș i Mariana. Ultima scen ă de „via ță obi ș nuit ă ” din Galax este îmbibat ă cu umor bun, dar ș i marcat ă de tensiune ș i dramatism contenite, reprezentate de muzica lui Wagner din fundal. Istoria
cap ă t robotului. În apelul atr ă g ă tor al lui Gopo la a fi rmarea vie ț ii obi ș nuite (Taylor, 1989), emancipat ă de ierarhiile arti fi ciale, curiozitatea ș tiin ț i fi c ă , fan- tezia ludic ă ș i rela ț iile orizontal-cooperative înving implicit logica o fi cial ă . Dep ăș irea mor ț ilor simbolice (a Marianei ș i a lui Galax) stabile ș te o rela ț ie pe o baz ă nou ă ș i, totu ș i, deschis ă între membrii impli- ca ț i ai tinerei genera ț ii ș i robot. Gopo revendic ă o colaborare egalitar ă , dincolo de ierarhiile o fi ciale bazate pe gen, patriarhalitatea social ă ș i perspectiva restrictiv ă asupra ra ț ionalit ăț ii. Cu toate ambivalen ț ele sale, viziunea lui Gopo are un poten ț ial emancipator, rupând oblic cu dogma o fi cial ă ș i intrând într-un dialog contrastant cu block- busterele sci- fi ale epocii. În viziunea lui Gopo, per- sonajele feminine (Mariana ș i o profesoar ă nenumit ă din consiliul universitar, interpretat ă de Stela Popescu) se raporteaz ă ini ț ial la robot printr-o serie de emo ț ii „ira ț ionale”, precum iubirea patologic ă ș i frica. Totu ș i, Gopo submineaz ă acest scenariu distopic/ utopic bazat pe gen, deoarece protagonista feminin ă contest ă diferite tipuri de autorit ăț i ra ț ionale care subestimeaz ă revolu ț ia robotic ă . De ș i departe de a fi o eroin ă feminin ă comunist ă tipic ă , Mariana dep ăș e ș te tutela fi gurilor masculine ale autorit ăț ii. Astfel, ea construie ș te o subiectivitate care nu este
24
Nr. 4 | 2023
Made with FlippingBook - Online magazine maker