Angela, într-un gag savuros de dou ă ore, care are o zi de lucru uberizat ă , de 17 ore, pentru a intervieva accidenta ț i de munc ă , urmând ca ace ș tia s ă depun ă m ă rturie, într-un video corporatist, despre… peri- colele orelor suplimentare nedeclarate ș i ale nepurt ă rii c ăș tii de protec ț ie la locul de munc ă . În al doilea rând, ni ș te extrase dintr-o comedie sentimental ă a epocii Ceau ș escu, Angela merge mai departe (1981), a lui Lucian Bratu. În fi ne, elucu- bra ț iile masculiniste postate pe re ț elele de socializare de Angela din 2022, n ă scut ă provocatoare, împodobit ă cu o barb ă ș i o lung ă monosprâncean ă negre printr-un efect special repugnant, care explic ă oricui vrea s-o asculte c ă are s ă „fut ă toate p ă s ă ricile ale tuturor curvelor g ă urite din Bucure ș ti care vor s ă le-o bagi adânc”. Nivelurile narative se completeaz ă sau se opun. Angela din 1981 conduce un taxi toat ă ziua prin Bucure ș ti, îi ț ine aproape pe pasageri, ini ț iaz ă o poveste de dragoste. Totul e cochet: ora ș ul, cucoana, fi lmul. Dar Jude recadreaz ă pelicula de 35 mm, o încetine ș te, face zoom sau stop-cadru. În fundaluri este ar ă tat ă o alt ă realitate: trec ă - torii care supravie ț uiau, solidari, frumo ș i ș i demni, f ă r ă s ă cread ă , din interiorul fi lmului însu ș i, în lumea care cânta aceast ă roman ță de propagand ă . Angela din 2022, supertatuat ă ș i peroxidat ă , conduce ș i ea. SUV-uri ranforsate au înlocuit vechile Dacii pe arterele bucure ș tene ticsite cu autovehicule. Dar ea, Angela, nu întâlne ș te pe nimeni, în afara s ă rmanilor chiar ș i mai exploata ț i decât ea. Schimb ă vitezele, trece în prima, a doua, frâneaz ă , a ș teapt ă la semafor. În ă bu ș it de soare, ora ș ul este urât, dur, ostil, întinzându-se pe ecran într-un alb-negru granulat. Europa? Ea r ă sun ă prin soneria telefonului, imn bucuriei de a trebui s ă consim ț i în fa ț a ordinelor primite de la cei puternici, cei care socotesc în euro ș i te teamesc , zoomesc sau skypesc când au chef. Atunci, iat ă -l pe Bobi ță , avatarul Instagram al Angelei, gata s ă vomite g ă le ț i peste g ă le ț i de ur ă , umplând cadrul cu moaca lui. Bobi ță eructeaz ă , delireaz ă , repugn ă . Dar în spatele acestor stories apar realitatea machismului, antisemitismului ș i populismului care în fl oresc pe trotuarele Bucure ș tiului. Cele patru p ă r ț i din MMXX , oglin- dind cele patru litere ale titlului, pun ș i
ele în abis dezintegrarea ță rii, fi gurat ă în interludiile prin tu fiș urile pres ă rate cu gunoaie. La fel ca Jude, Puiu î ș i expune mizanscena. Primul ș i al treilea segment sunt fi lmate în planuri-secven ță ostenta- tive, al doilea ș i al patrulea sunt decupate. În primul, o psiholog ă prime ș te o client ă nou ă la ea acas ă , în plin Covid. Cu masc ă sau f ă r ă masc ă ? Bine, de acord, o scoa- tem… Este nul ă , psihologa aceasta. Este grotesc ă , pacienta aceasta. Ei, ș i? Ș i nimic. Dar detaliile sunt veridice: leg ă natul fun- dului terapeutei, care se face sexy f ă r ă a avea pentru cine; poke bowl -ul ei uitat în planul apropiat; un zgomot al tragerii apei la closet dup ă pipi. În a doua parte, aceea ș i tân ă r ă burghez ă , dar în familie: cu fratele ei insuportabil, care se crizeaz ă fi indc ă are nevoie de un mixer pentru pr ă jitura lui; cu so ț ul ei, medic indiferent la toate. În Sieranevada (2016), Puiu fi lma la nesfâr ș it o mas ă de pomenire, în clasa de mijloc, care nu se învioreaz ă . Vechea lume comu- nist ă ș i riturile ortodoxe se invitau reci- proc în buc ă t ă rie ș i la mas ă . Aici, nimic, doar ni ș te convorbiri telefonice panicate, datorate faptului c ă o prieten ă covidat ă , care e pe cale s ă nasc ă , a fost desp ă r ț it ă de bebelu ș ul ei. Ah, coronavirusul! Ce grozav joc de societate am jucat to ț i! În aceste cadre iritante în care nimeni nu se aude, în acest montaj care se învârte în cerc, ce mai r ă mâne din România? Ni ș te apartamente dr ă gu ț e. Iat ă -l pe so ț ul doctor, în camera de gard ă , lâng ă un brancardier moldo- vean, vag prieten. Cum e consoarta, a ș a-i ș i consortul: acaparat de smartphone -ul lui, arogant ș i grosolan, nu arat ă interes pentru povestirea pe jum ă tate licen ț ioas ă , pe jum ă tate emo ț ional ă care-i este relatat ă .
Totu ș i, o nou ă tem ă r ă sare din dialoguri: puterea ma fi ei. Puiu a încheiat Marfa ș i banii (2001), primul s ă u fi lm, actul fondator al Noului Val românesc, road movie ironic ș i mini- malist despre trei juni care î ș i f ă ceau mâna în tra fi cul de droguri, printr-o baie de sânge. În 2020 sau MMXX, cum dori ț i, e mai r ă u. Al patrulea volet, lovitura de for ță a fi lmului, care-i justi fi c ă ș i durata, ș i enervarea ce-o provoc ă , pune moder- nitatea bucure ș tean ă mondializat ă în fa ț a lucrurilor pe care ea alege s ă nu le vad ă . Nu departe de ora ș , chiar acolo, ignomi- nia a triumfat. Povestirea prostituatei nu are psiholog ș i glumi ț e, dar e imposibil s ă n-o ascul ț i. Ce speran ță mai r ă mâne, dup ă Puiu? Liturghia, sugereaz ă cadrele finale ș i cântecul genericului. Dar mai po ț i ș ti, cu ace ș ti diavoli de români… La Jude, care mânje ș te biserica ortodox ă , de capitalism ne salveaz ă , ei bine, cinemaul! Ultimele 40 de minute ale fi lmului propun o înca- dratur ă unic ă , în plan-secven ță . Gata cu divizarea! Fraierii patronilor, smart- phone -urile, Instagramul r ă mân în afara câmpului vizual. În cadru, într-o trimitere amuzat ă ș i asumat ă la Ie ș irea muncitorilor din uzinele Lumière , ni ș te oameni buni se unesc: cei care fi lmeaz ă , cei care sunt fi lma ț i… ș i cei care privesc. Radu Jude î ș i concepuse Babardeal ă cu bucluc sau porno balamuc (2021) împotriva spectatorilor s ă i, într-un gest autodistructiv. În ulti- mul cadru din Nu a ș tepta prea mult de la sfâr ș itul lumii , am vrea s ă ne al ă tur ă m lor, acestor bucure ș teni care se întorc la casele lor. Fiindc ă ne sim ț im bine în cinemaul românesc.
MMXX , r. Cristi Puiu
Nr. 4 | 2023 35
Made with FlippingBook - Online magazine maker