CRONICA FILMULUI
existen ț ei sale. Dând ș i titlul fi lmului, eli- berarea oniric ă îl lanseaz ă spre echipa infractorilor-actori, profilând un nou sens carierei ș i vie ț ii sale. Astfel, poves- tea lui Pyram ș i a Th ysbeei nu-i schimb ă doar pe pu ș c ă ria ș ii-actori amatori, ci ș i pe îndrum ă torul lor, reorientându-l în vasta sa libertate. Tema rolului educativ-formativ al reprezenta ț iei teatrale în închisoare nu este nou ă . În 2007, în documentarul A fi sau a nu fi , Anca Damian chiar identi- fi ca o form ă de supravie ț uire prin teatru într-o închisoare de maxim ă siguran ță din Arad. Dramaturgul britanic Simon Stephens, ale c ă rui piese au fost puse în scen ă în închisori de maxim ă siguran ță , conchide, într-un interviu din ziarul „ Th e Guardian”, c ă „teatrul umanizeaz ă , în timp ce încarcerarea dezumanizeaz ă ” 1 . Un argument în favoarea filmu- lui este binomul de for ț e ac ț ionat de Cat ă lin Saizescu ș i de scenaristul Gabriel Gheorghe: punctarea sensibilit ăț ilor echipei de pu ș c ă ria ș i ș i exploatarea lor în reprezenta ț ia teatral ă – insatisfac ț ii parentale, probleme familiale, complexul victimei feminizate sau aparenta siguran ță a masculului autoritar. Dar Visul adaug ă ș i un al treilea reper: nefericirea personal ă ș i insatisfac ț ia profesional ă a omului liber, circumscris unei închisori mai ample – lumea modern ă . Aceast ă l ă rgire a temei închisorii impune nu doar o simetrie a mediilor, ci o complexitate a lumii repre- zentate, de la fa ț eta ei sclipicios-monden ă pân ă la celula întunecoas ă ș i superpopulat ă
a închisorii. Ap ă rut pe acest teren al regu- lilor ș i pedepselor (de exemplu, pompie- rul este un gardian în lumea teatrului), comicul are o func ț ie special ă , de multe ori fi ind supapa prin care se elibereaz ă ten- siunile din mediul respectiv: solidul Fane î ș i asum ă rolul îndr ă gostitei sinuciga ș e, tragedia Antigonei decade într-o come- die prin ac ț iunea marginalizatului Alex, tentativa evad ă rii provoac ă o harababur ă tehnic ă pe scena Odeonului. De ș i cu unele lungimi nefunc ț ionale narativ, Visul este un fi lm cu o construc ț ie coerent ă , dinamic ă , bine propor ț ionat ă . Vizual, unele secven ţ e au o înc ă rc ă tur ă special ă , o grada ț ie cromatic ă ș i compo- zi ț ional ă expresiv ă , m ă rci stilistice ale directorului de imagine Tudor Mircea (secven ț a cur ț ii interioare a închisorii, cele ale cuplului Alex-Carmen în ma ș ina „mult prea mic ă ” sau fi nalul deschiderii trapelor de la Odeon). Sus ț inut de o echip ă actori- ceasc ă bine dirijat ă în direc ț ia construc ț iei regizorale a dou ă închisori paralele, fi lmul mizeaz ă pe presta ț ia actoriceasc ă a lui Vlad Logigan, sensibil, nelini ș tit, nuan ț ând per- fect locuirea într-o cas ă -închisoare sau marginalizarea dintr-un teatru c ă zut în plasa capriciilor regizorale. În cealalt ă lume, dup ă gratii, dar ș i în lumina re fl ec- toarelor, se desf ăș oar ă drama a ș ase de ț i- nu ț i, interpretat ă ponderat, exact, expresiv de Serghei Niculescu-Mizil, Darius Vlad Cre ț an – Nosfe, Silviu Mircescu, Ș tefan Lupu, Mircea Drîmb ă reanu ș i Nicodim Ungureanu. Într-o lume f ă r ă visuri, e bine s ă existe Visul !
Note 1. https://www.theguardian.com/ stage/theatreblog/2010/jun/25/ theatre-in-prisons-country-music VISUL România, 2023 Regia: C ă t ă lin Saizescu Scenariul: Gabriel Gheorghe Imaginea: Tudor Mircea Montajul: Tudor Chivulescu Sunetul: Mihai Bogos, Alin Z ă br ă u ț eanu Muzica: Alexei Ț urcan Decorurile ș i costumele: Corina Gr ă mo ș teanu Cu: Vlad Logigan, Georgiana Saizescu, Gloria G ă itan, Serghei Niculescu- Mizil, Darius Vlad Cre ț an – Nosfe, Silviu Mircescu, Ș tefan Lupu, Mircea Drîmb ă reanu, Nicodim Ungureanu, Magda Catone, George Iva ș cu, Florin Piersic Jr., Adrian Nartea Produc ț ie: Nerv Film, cu sprijinul CNC Produc ă tor: C ă t ă lin Saizescu Produc ă tor executiv: Ruxandra Flonta Distribuitor: Bold Film Studio Durata: 135 de minute Premiera: 12 decembrie 2023
Nr. 4 | 2023 43
Made with FlippingBook - Online magazine maker