CRONICA FILMULUI
Petri spre a fi inserat ă într-o scrisoare a Mariei, cu versul exponen ț ial „Cândva am fost una, cândva am fost una!”. Ce-i drept, poezia „M ă taie în dou ă ” viza sci- ziunea fi in ț ei, prin fi nalul neinclus în fi lm („Partea cu capul mi-o iau/ Ș i mi-o leg ă n încet”), dar regizorul î ș i ia o libertate maxim ă în reinterpretarea surselor (de exemplu, fi lmul studen ț esc din 1968 al Feliciei Cern ă ianu, Cântec , în care perso- najul interpretat de Cornelia Gheorghiu este urm ă rit de agen ț ii Siguran ț ei, e utilizat pentru o scen ă din vremea Securit ăț ii). Sunt folosite în mod explicit ș i versuri din celebra poet ă de limb ă farsi Forugh Farrokhzad (stins ă din via ță la numai de 33 de ani), revenit ă în aten ț ie în ț ara natal ă odat ă cu actuala mi ș care de emancipare a femeilor iraniene, dar ș i pe ra ft urile libr ă - riilor noastre cu volumul de „scrisori cu autoaprindere” intitulat „Nu exist ă culoare dincolo de negru” (Tracus Arte, 2021); o parte din spiritul ei epistolar se reg ă se ș te, subtil, în textul Laviniei Brani ș te. Pentru unii spectatori, latura documen- tar ă a fi lmului poate fi afectat ă de lipsa traducerii secven ț elor iraniene de arhiv ă , fi e c ă e vorba de mitinguri sau declara ț ii. Al ț ii se vor sim ț i frustra ț i de men ț ionarea f ă r ă o minim ă trimitere informativ ă la personalit ăț i politice precum fostul pre- mier Mossadegh. Între revolu ț ii este de (… ș i poate chiar pentru) un gen fl uid, a ș a încât prezen ț a subtitlurilor ar fi creat o discontinuitate în urm ă rirea curgerii istoriei celor dou ă eroine ș i ale celor dou ă ță ri. Diferen ț ierea discursului Zahrei de cel al Mariei este excelent pus ă în pagin ă . Iraniana prive ș te lucrurile in statu nas- cendi , subiectiv, f ă r ă a realiza c ă num ă rul islami ș tilor care doreau c ă derea Ș ahului abuziv ș i laic era cu mult mai mare decât sociali ș tii care îl detestau pe monarhul opresiv ș i filoamerican. „Tovar ăș i de drum” ai ayatolahului Khomeini, acti- vi ș tii de stânga au fost iute m ă tura ț i de acesta de pe scena istoriei, cu metode comparabile celor utilizate de comuni ș ti în perioada stalinismului ș i poate chiar în Iran, dac ă dup ă 1979 via ț a ar fi avut alt curs. Românca vorbe ș te mai la rece, la un an dup ă ce ecourile „Revolu ț iei” din decembrie 1989 s-au stins împreun ă cu re fl uxurile lor, r ă mânând doar realitatea unui capitalism s ă lbatic care s-a instaurat
aici. S-ar putea glosa despre o „fals ă con- ș tiin ță ” a eroinei, marca acuzatoare putând amprenta ideologic ă a stângii anului 2023. Cu parcimonie, regizorul î ș i reprim ă ten- ta ț ia de a plusa pe aceast ă latur ă , l ă sând ca prin melopeea cântecelor care str ă bat fi lmul (culminând pe genericul fi nal cu „Afsaneh”, al cânt ă re ț ei Marjan Farsad, despre „dragostea care nu e ca-n pove ș ti”) s ă se pre fi gureze ideea z ă d ă rniciei unei apropieri care este sfârtecat ă în malaxorul oric ă rui sistem social. Partea de fi nal a fi lmului este cea în care cinematograful de poezie se insta- leaz ă pe nisipul sc ă ldat de mare, semn al permanen ț ei consum ă rii energiilor naturii (inclusiv umane). Glis ă m c ă tre monolo- gul Mariei, care formuleaz ă o ipotez ă ce plutea imanent, coroborat ă fi ind cu psi- hoza urm ă ririi de c ă tre oamenii în negru: „poate c ă ai plecat ca s ă -mi faci mie un bine”. Într-adev ă r, România anului 1978 nu era locul propice unei asemenea rela ț ii (platonic ă sau nu?, r ă mâne enigma bene- fi c ă a fi lmului) ș i nici România imediat postdecembrist ă înc ă nu devenise, dar Maria îi scrie Zahrei c ă „ar dori s-o lu ă m de la cap ă t”, sfâr ș ind cu o implorare în low- key , adresat ă celei care nu i-a mai r ă spuns: „m ă car spune-mi c ă e ș ti bine”. Imaginile de arhiv ă clocotesc, îns ă , de febrilitate: un nud feminin construit din nisip este juxtapus instantaneelor cu turistele întinse
pe plaj ă în pozi ț ii similare cu ale acestuia. Chipul solar al blondei din ultimul cadru pare a r ă spunde, de pe nesfâr ș itul unei plaje de odinioar ă , speran ț ei implicite pe care Maria ș i Zahra ș i-au construit fan- tasma: idealul unei revolu ț ii a con ș tiin- ț elor, care s ă redea fi ecare fi in ță uman ă propriei identit ăț i. Restart (Croa ț ia), cu sprijinul CNC, TVR, al Centrului Audiovizual Croat ș i al Doha Film Institute Produc ă toare: Monica L ă zurean- Gorgan Coproduc ă tor: Oliver Serti ć Distribuitor: August Film Durata: 69 de minute Premiera: 3 noiembrie 2023 ÎNTRE REVOLU Ț II România-Croa ț ia, 2023 Regia: Vlad Petri Scenariul: Lavinia Brani ș te, Vlad Petri Montajul: Drago ș Apetri, C ă t ă lin Cristu ț iu, Vlad Petri Sunetul: Filip Mure ș an, Vlad Voinescu Muzica: Filip Serti ć Voci: Victoria Stoiciu, Ilinca H ă rnu ț Produc ţ ie: Activ Docs (România),
Nr. 4 | 2023 51
Made with FlippingBook - Online magazine maker