FESTIVALURI
re fl ec ț ie cu privire la aceast ă diferen ță pe care iubirea o introduce într-o existen ță , dar ș i a fragilit ăț ii pe care adolescen ț a o poart ă cu sine, ca pe o maladie de care nu se poate vindeca. Dou ă fi lme despre o apocalips ă zombi, M ș i A venit din ap ă ( It Came from the Water ), avându-i ca regizori pe mace- doneanul Vardan Tozija ș i polonezul Xawery Ż u ł awski, amestec ă consumeris- mul ș i cli ș eele subgenului fi e cu tragicul, fi e cu comicul, ad ă ugând culoare local ă . Viziunea sumbr ă a regizorului macedo- nean vehiculeaz ă cli ș ee bine-cunoscute – vezi It Cames at Night (2017), al lui Trey Edward Shults –, cu o familie compus ă din tat ă ș i fi ul având în jur de 10 ani, tr ă ind izola ț i în p ă dure, ferindu-se de zombii care bântuie primprejur. Amprenta local ă apare acolo unde violen ț a generalizat ă este pus ă în rama distopic ă a unei societ ăț i dictatoriale din est, care a colapsat. Un lider carismatic debiteaz ă furibund un discurs extremist între r ă get ș i impreca ț ie pe un ecran uria ș , într-un ora ș abandonat. Psihodrama regizorului macedonean nu trece de nivelul reu ș itelor occidentale cu acest subiect. Regizorul polonez a preferat o abordare comic ă a subgenului, din per- spectiva unui grup de adolescen ț i r ă sf ăț a ț i, tr ă ind la maximum, într-un perpetuu „ let’s go party ”, pân ă în momentul declan șă - rii zombiliadei din cauza apei infectate de o deversare a unor substan ț e chimice extrem de toxice, fapt care descali fi c ă tezist un capitalism s ă lbatic, caricaturizat ș i el. Apocalipsa zombi este un scary movie vesel, aducând în scen ă orice în afar ă de horror, adic ă mult antren, vânzoleal ă cu jump scare -uri, matoli ț i juvenili, pipi ț e ș i un zombi vegetarian. În acela ș i regis- tru comic-burlesc este fi lmul estonianu- lui Rainer Sarnet, Lupta invizibil ă ( Th e Invisible Fight ), parodie dup ă fi lmele cu arte mar ț iale chineze ș ti, cu mae ș tri ș i dis- cipoli. Filmul are în prim-plan, la grani ț a cu China, un soldat sovietic decis s ă - ș i schimbe via ț a în urma unui atac wushu c ă ruia îi supravie ț uie ș te, devenind, din- tr-un fan heavy metal ș i o c ă tan ă sovietic ă , ucenic întru cele s fi nte la o m ă n ă stire orto- dox ă , unde to ț i c ă lug ă rii sunt practican ț i de kung fu între o liturghie ș i o spovedanie. Dac ă ideea de est transcende cul- tura european ă , devenind totuna cu
Libertate , r. Tudor Giurgiu
orientalismul, atunci fi lmul regizorului azer Asif Rustamov, Rece ca marmura ( Cold as Marble ), avându-l drept cosce- narist pe olandezul Roelof Jan Minneboo, poate fi asimilat. Un tân ă r care aspir ă la statutul de artist, nevoit s ă se mul ț umeasc ă cu cel de artizan, lucrând marmura prin- tr-o tehnic ă special ă pentru a picta pe ea chipurile celor deceda ț i, este într-o rela ț ie cu o femeie c ă s ă torit ă , al c ă rei so ț , busi- nessman, este mai tot timpul plecat. Avem scene de nuditate, neobi ș nuite pentru o cultur ă conservatoare în ceea ce prive ș te corpul femeii, este pus ă în valoare sen- zualitatea femeii frumoase, capricioase. Rela ț ia celor doi se complic ă cu apari ț ia unui tat ă venit din închisoare, isp ăș ind o pedeaps ă pentru uciderea so ț iei, cinic ș i versat, decis s ă recâ ș tige afec ț iunea fi ului ș i s ă -i ofere o lec ț ie de via ță , în timp ce se amestec ă în povestea sa de dragoste tot mai complicat ă ș i mai periculoas ă . Exist ă o anumit ă fi ne ț e a regizorului care desf ă - ș oar ă o inteligent ă intrig ă de crime story , oferindu-i spectatorului indiciile necesare pentru a reconstrui explica ț ia. Mierl ă , mierl ă , mur ă ( Blackbird Blackbird Blackberry ), fi lmul regizoarei georgiene Elene Naveriani, c ă reia i s-a decernat Premiul Juriului Ecumenic, aduce în prim-plan o femeie în vârst ă de 48 de
ani, vânz ă toare la un mic magazin dintr-un sat georgian, care se lanseaz ă într-o love a ff air cu entuziasmul, descoperit dintr-o dat ă , al primei iubiri. De ș i e nec ă s ă torit ă ș i nu ș i-a dorit niciodat ă un b ă rbat lâng ă ea, ofer ă un prilej de discu ț ii mali ț ioase în cadrul micului comitet feminin de „prie- tene”, unde se bârfe ș te entuziast. Rela ț ia în care intr ă cu un b ă rbat c ă s ă torit are o anumit ă inocen ță , nu doar pentru c ă este prima sa rela ț ie, ci pentru c ă respir ă o anu- mit ă poezie, pe care sensibilitatea celor doi iubi ț i o pune în valoare. Exist ă o anumit ă fermitate, o putere de care aceast ă femeie singur ă dispune, cu asumarea singur ă t ăț ii ș i a demnit ăț ii, precum ș i o candoare emo- ț ionant ă care transgreseaz ă vârsta. Filmul regizoarei poloneze Olga Chajdas, Imag o, aduce în prim-plan anii ’80 în Polonia febricitat ă de mi ș c ă - rile contestatare organizate de sindicatul Solidaritatea, dar ș i de un underground cultural extrem de activ ș i atractiv, în cadrul c ă ruia se distinge o tân ă r ă artist ă , Ela Góra. Ea tr ă ie ș te la con fi niile cu pato- logicul, for ț ând o comunicare cu o trans- cenden ță fi gurat ă sub forma unui vortex ocular-oracular, meditând, f ă când crize de isterie, cu tot felul de razne ș i r ă steli care îi bulverseaz ă pe membrii familiei. Cercul de prieteni are câteva repere, printre care ș i
Nr. 4 | 2023 61
Made with FlippingBook - Online magazine maker