FESTIVALURI
aceea ș i – poate c ă acest micu ț Apostles of Cinema , despre cine fi lia pirat din Tanzania, nu are nimic din artizanatul unui fi lm precum Aqueronte (r. Manuel Muñoz Rivas, Cel mai bun scurtmetraj interna ț io- nal), dar, în de fi nitiv, face mai multe pentru cinema – pentru con ș tiin ț a asupra cine- maului – decât încadraturile strânse, poezia falsei realit ăț i ș i mizanscena academic ă ale lui Muñoz Rivas. C ă ci îmbin ă o poveste despre dragostea necondi ț ionat ă de a fi spectator – pasiunea oamenilor dintr-un or ăș el pentru proiec ț ii publice de fi lme piratate ș i explicate, sau mai degrab ă inter- pretate, de voice-over -ul unui faimos „DJ” local – cu ce s-ar numi o estetic ă naiv ă , intuitiv ă , în orice caz neimpresionant ă ; dar impresioneaz ă zvâcul, tonul prietenos al fl uieratului în biseric ă . Un asemenea fi lm nu î ș i are locul într-un festival respectabil: numai fl erul curatorial i-ar fi putut face loc.
T ă cerea bananierilor / Th e Silence of the Banana Trees (r. Eneos Çarka, 2022) a fost, într-un fi nal, alesul juriului FIPRESCI. C ă ci documentarul cineastului albanez, un portret al unui fost excentric maghiar ajuns la b ă trâne ț e, are o s fi al ă aparte care îl fere ș te de la a înghe ț a într-un fel de a face cinema – liric-portretistic, found- foot age etc. În ultimul timp, tot mai mul ț i privitori, în special curatori, spun c ă îi intereseaz ă tot mai pu ț in fi lmele f ă cute corect, duse la perfec ț iune. Simt acela ș i lucru fa ță de cinemaul experimental de non fi c ț iune, care acum î ș i are pro- pria perfec ț iune respectabil ă : tocmai de aceea T ă cerea bananierilor , care lucreaz ă foarte curat – la muchia schematismului ș i, totu ș i, niciodat ă dincolo – în comple- tarea unui fel de imagine cu un altul, a p ă rut remarcabil pe marele ecran, c ă ci fi ecare cadru l ă sa loc privirii. Per se, fi lmul
arat ă o frumoas ă via ță incomplet ă – a lui Mihály Fekete, care î ș i petrece b ă trâne ț ea îngrijindu- ș i casa – capturat ă de amintiri ale altor timpuri, r ă mase în urma unei fi ice plecate – ș i superba gr ă din ă , natura f ă r ă de memorie. Printr-un gest îndr ă zne ț ș i tandru, cineastul insist ă asupra fi icei, prezent ă în amintiri, fotogra fi i, prin toate col ț urile casei, ca s ă a fl e c ă , în urma unui cancer, aceasta a rupt leg ă tura cu tat ă l. De aici încolo, fi lmul concentreaz ă emo ț ia acestui inexplicabil într-o coresponden ță care se cite ș te mai mult printre rânduri, imagini de arhiv ă luminoase, priviri atente la spa ț iile fantomatice din cas ă ș i pu ț in ă fantezie supranatural ă , care se joac ă cu o idee deja formulat ă – c ă realitatea nu e niciodat ă stabil ă . Niciun alt fi nal n-ar fi putut fi mai bun pentru Mihály, care întocmai asta a ș teapt ă : o mic ă schimbare în realitate. Dar „miezul” festivalului a r ă mas la Bucure ș ti. Marele interes al publicului fa ţă de fi lmele selectate ori premiate la edi ţ ia de anul acesta a Festivalului de la Cannes a generat un adev ă rat asalt asupra celor patru s ă li bucure ș tene unde aceste titluri au fost proiectate, uneori în prezen ţ a autorilor, precum Jeanne du Barry (prezentat de regi- zoarea ș i actri ţ a Maïwenn) ș i Pe Adamant (înso ţ it de regizorul Nicholas Philibert). Ca ș i la edi ţ iile anterioare, progra- mul nu a inclus numai titluri selectate la marea competi ţ ie de pe Croazet ă , ci ș i unele prezentate ș i premiate la alte mari festivaluri, precum recentul câ ș tig ă tor al Leului de Aur la Vene ţ ia, Poor Th ings , de Yorgos Lanthimos. Împreun ă cu de ț in ă to- rul Palme d’Or-ului 2023, Anatomia unei pr ă bu ș iri , de Justine Triet, ș i de ţ in ă torul Ursului de Aur berlinez, Pe Adamant , acesta a f ă cut parte din programul „Zilei de aur” care a încheiat festivalul bucure ș tean. Interesul publicului nostru pentru nout ăţ i cinematogra fi ce creditate de pre- zentarea/premierea în mari concursuri
Les Films de Cannes à Bucarest O edi ţ ie autoreflexiv ă
Cannes à Timi ș oara, cu speci fi carea c ă este „dedicat ă contribu ț iei cineastelor la cinematogra fi a actual ă ș i problematicii legate de reprezentarea de gen în meseriile conexe cinematogra fi ei”. Conferin ț a „Gender Equality in Cinema” a discutat tema în contextul interna ț ional ș i local, reunind punctele de vedere ale unor regizoare, produc ă - toare, actri ț e, directoare de casting, ș coli de fi lm. Au luat parte la conferin ță regizoa- rele franceze Delphine Gleize ș i Catherine Corsini, Chiara Malta (autoarea fi lmului care a inagurat Festivalul Animest, Pui pentru Linda ), autoarele unor scurtme- traje române ș ti (Catrinel D ă n ă ia ță , Laura Baron, Dana Rogoz), actri ț a Anamaria Marinca, celebr ă gra ţ ie lui 4 luni, 3 s ă p- t ă mâni ș i 2 zile , de Cristian Mungiu, ș i prezent ă în distribu ţ ia lungmetrajului din program, Housekeeping for Beginners (r. Goran Stolevski), directoarea de casting Ulrike Müller din Germania, ș i Julia Patry, reprezentant ă a platformei de casting fi lmmakers.eu.
Dana Duma E di ţ ia cu num ă rul 14 a festi- valului ini ţ iat de câ ș tig ă torul invidiatului premiu Palme d’Or în 2007 (cu 4 luni, 3 s ă pt ă mâni ș i 2 zile ), regizorul Cristian Mungiu, s-a încheiat cu un încurajator bilan ţ transmis printr-un comunicat de pres ă : 20.000 de spectatori în s ă lile de cinema la Timi ș oara, Bucure ș ti, Cluj ș i Arad. Comunicatul adaug ă c ă numai „la Bucure ș ti au fost 13.000 de spectatori, unde s-au vândut 4.000 de bilete în primele 24 de ore de la punerea lor în vânzare, cifr ă record fa ță de celelalte edi ț ii ale festiva- lului”. Început la Timi ș oara, în contextul favorabil creat de acordarea titlului de „capital ă cultural ă european ă ”, festivalul a privilegiat fi lmele semnate de cineaste femei (scurtmetraje sau lungmetraje), par- ticularitate marcat ă ș i de conferin ţ a dedi- cat ă egalit ăţ ii de gen în cinema, g ă zduit ă de acela ș i ora ș . Între 19 ș i 22 octombrie, a avut loc loc edi ț ia special ă Les Films de
Nr. 4 | 2023 63
Made with FlippingBook - Online magazine maker