FESTIVALURI
fi lm cu o gra fi c ă ingenioas ă , mizând pe dominanta de culoare care caracterizeaz ă personajele. Programul a inclus ș i un alt lungmetraj laureat la prestigiosul Festival de la Annecy (Premiul Juriului), Tony, Shelly and the Magic Light (semnat de cehul Filip Po š iva č ), care folose ș te tehnica stop motion cu p ă pu ș i pentru a spune povestea unui b ă iat capabil s ă - ș i ascund ă superpu- terea de a str ă luci. Câ ș tig ă torul sec ţ iunii la Animest a fost Metali ș ti tandri (Spania), de Joan Francesc Tomàs Monfort ș i Carlos Pérez-Reche, care aduce în prim-plan un b ă iat astmatic superprotejat de familie, încercând s ă evadeze din mediul s ă u steril cu ajutorul muzicii heavy metal. Evocând expresiv Barcelona anilor 1990, lungme- trajul spune emo ţ ionant povestea unei mari prietenii. El a atins coarda sensibil ă a adolescen ț ilor din juriul liceenilor, care i-a acordat ș i premiul s ă u. Dac ă acest fi lm este relevant ș i pentru tendin ţ a general ă de a include referin ţ e cinematogra fi ce în substan ț a narativ ă , g ă sim, printre titlu- rile selectate, ș i altele care pot completa exemplele. Tendin ţ a autore fl exiv ă a fost ilustrat ă ș i de fi lmele unde apare animatorul ca personaj, dup ă cum vedem în scurtmetra- jul german Intro , de Anne Isensee, unde autoarea î ș i exprim ă nemul ț umirea fa ţă de felul cum func ţ ioneaz ă lumea imagi- nat ă , în produc ţ ia australian ă Despre fi lm , de Emma Hough Hobbs sau în Odiosul t ă u obicei (r. Eugene Kolb, SUA), despre un cineast ș antajat s ă filmeze oameni masturbându-se. Dac ă ne uit ă m la de fi ni ţ ia lui Norstein, care sus ţ ine demnitatea artei anima ţ iei, nu putem s ă ri peste „semni fi ca ţ ia ei social ă ”. Au existat, la aceast ă edi ţ ie, destul de multe
abord ă ri ale unor probleme preocupante ale societ ăţ ii de azi. Se remarc ă mai ales perspectiva feminist ă asupra unor aseme- nea teme, cea mai des tratat ă fi ind abuzul asupra femeilor/fetelor. Printre titlurile relevante amintim Box Cutters (Fran ț a- Olanda-Africa de Sud), de Naomi van Niekerk, Love Me True (Fran ţ a), de Inés Sedan, Homemaker (Marea Britanie), de Ciara Kerr, Rising Above (Cehia), de Natalia Durchnakova, sau Electra (Cehia), de Daria Kashcheeva, în care o feti ţă e abuzat ă de propria sa mam ă , care încearc ă s ă - ș i transforme fi ica de zece ani într-un simbol sexual. Abord ă ri serioase ale tema- ticii sociale reg ă sim ș i în documentarele de anima ţ ie, ca de pild ă A ș vrea s ă fi u muzi- cian (Cehia), de Dita Stuchlíková, despre un grav accident care a avut loc în mina Paskov în 1970, ori premiantul categoriei, scurtmetrajul Armat (Elve ţ ia), de Elodie Dermange, care vorbe ș te despre nevoia de fi nirii identit ăţ ii pentru minoritarii care tr ă iesc în alte ţă ri, în cazul de fa ţă armenii. De remarcat c ă juriul nu a fost impre- sionat neap ă rat de tematica social ă . Trofeul Animest a fost câ ș tigat de un fi lm care dezvolt ă o poveste plecând de la o traum ă în familie ce afecteaz ă rela ţ ia dintre un frate ș i o sor ă , A Crab in the Pool (Canada), de Alexandra Myotte ș i Jean-Sébastien Hamel, decizia juriului fi ind motivat ă astfel: „Pentru abordarea curajoas ă , inventiv ă ș i sensibil ă a subiec- tului ș i pentru reprezentarea felului cum imagina ţ ia poate transforma o traum ă ”. A ș a cum ne-am obi ș nuit la edi ţ iile mai recente, competi ţ ia româneasc ă a mobili- zat un public numeros ș i foarte curios s ă constate cum anima ţ ia noastr ă î ș i revine, dup ă criza îndelungat ă declan ș at ă mai
ales de colapsul studioului specializat, „Anima fi lm”. Se înregistreaz ă o diversi- fi care a tehnicilor, stilurilor ș i strategiilor narative. Profesionalizarea animatorilor este, desigur, ș i efectul apari ţ iei progra- melor de studiu, licen ţă ș i master de la UNATC. Dintre fo ș tii ș i actualii studen ţ i de aici au fost ale ș i ș i premian ţ ii sec ţ i- unii. Premiul pentru Cel mai bun fi lm românesc i-a revenit lui Emy Mirel Iva ș c ă , pentru tandrul-ironicul Zidane Roulette , o Men ţ iune special ă fi indu-i acordat ă lui Dorel M ă rg ă rit pentru Dispozitive , dedicat obsesivei utiliz ă ri a telefonului mobil. S-au mai remarcat, printre titlurile române ș ti, Scu fiţ a alb ă , de Valentin Dragu, Vizita , de Matei Salomia, Via ț a ș i minunile Sfântului Nicodim de la Tismana , de Liviu B ă rbulescu, ș i Julietta ș i muntele secret , de Andrei-Nicolae Teodorescu. Edi ţ ia a acordat o aten ţ ie special ă sus- ț inerii noilor autori în peisajul anima ţ iei, fi e prin programul „AFN Edu”, realizat la ini ţ iativa unor festivaluri specializate (Animateka, Ani fi lm, Animafest Zagreb, Ani ć a ș i Animest) de a facilita contactul tinerilor cu institu ţ ii din industria ani- ma ţ iei, la care au luat parte, în afar ă de studen ţ ii de la UNATC, ș i al ţ ii de la forme academice de studiu din Slovenia, Bulgaria, Cehia ș i Slovacia. Ș i formarea în domeniu a unor amatori, fi e adul ţ i, fi e copii, a fost o preocupare a Festivalului Animest, prin atelierele conduse de Laura Pop, Nicoleta Miron ș i Ana Dobrescu. Printre numeroa- sele atrac ţ ii ale edi ţ iei s-a a fl at ș i expozi ţ ia unui premiant la edi ţ iile anterioare, Paul Mure ș an. Mai preg ă tit s ă urm ă reasc ă ani- ma ţ ie pe marele ecran, publicul nostru a ș teapt ă ca aceasta s ă - ș i fac ă mai mult loc în repertoriul obi ș nuit . L a edi ț ia a 15-a, Festivalul Interna ț ional de Film de Comedie Film 4 Fun, ini ţ iat de produc ă toarea, regizoarea, monteuza ș i profesoara Laura Georgescu Baron, a revenit la Bucure ș ti ș i a recon- fi rmat nevoia publicului nostru de come- die, dup ă reac ţ iile spectatorilor care au urm ă rit proiec ț iile la Cinemateca Eforie sau online. Foarte diversa ș i interesanta selec ţ ie de scurtmetraje a fost acompaniat ă
Film 4 Fun Comedia, mai aproape de realitate
Dana Duma
Nr. 4 | 2023 67
Made with FlippingBook - Online magazine maker