Înapoi la Cuprins
derivă din acestea. Acest tip de comparație sistematică permite o imagine bogată a divergențelor și convergențelor ce urmează a fi explorate și nuanțate. În timp ce relația dintre creier și activitățile psihice nu este niciodată directă, descoperiri recente realizate în studii din neuroștiințe și neuroanaliză asupra dezvoltării afective , par să susțină valoarea unor conectivități intersubiective descriptiv non-conștiente și dinamic inconștiente diferite în contextul dezvoltării timpurii și potențial într-o varietate de situații dialogice nonverbale. Cum sunt interpretate și aplicate aceste descoperiri la dialogul și cadrul psihanalitic depinde de un anumit interes și punct de vedere psihanalitic. Formulată în mod incluziv, deschiderea și contextualizarea în paradigmă intersubiectivă poate fi văzută ca o reconceptualizare a statutului subiectului, în care toate fenomenele subiective, inclusiv organizările intrapsihice și relaționale sunt structurate în și prin contextele lor intersubiective. Pe toate continentele și în toate conceptualizările, intersubiectivitatea, ca perspectivă importantă anterior neteoretizată, aduce în atenție subtilitățile relației analitice și dimensiunea bipersonală a procesului analitic, evită absolutizările, certitudinile, dogmatismul sau rigiditatea autocratică, inclusiv cele din ortodoxiile vechi și noi. În aceeași măsură în care accentuează comunicarea conștientă, preconștientă și inconștientă bilaterală, această perspectivă sensibilizează analistul și cu privire la sursele potențiale de cunoaștere și necunoașterea nuanțată a ambilor parteneri din cercetarea analitică.
Vezi și: CONȚINERE: CONȚINĂTOR-CONȚINUT CONTRATRANSFER PSIHOLOGIA EULUI PUNERE ÎN SCENĂ TEORII ALE RELAȚIILOR DE OBIECT IDENTIFICARE PROIECTIVĂ INCONȘTIENT SINE
213
Made with FlippingBook Ebook Creator