Înapoi la Cuprins
traumatică, în momentul în care este constituit simptomul. Atacul sexual, per se, nu explică simptomul. Totuși, dacă abordăm această idee din perspectiva latino-americană, conceptul apare problematic. Această viziune sugerează citirea în evoluție, mai aproape de cele Trei eseuri (Freud, 1905), care ar contrazice chiar nucleul conceptului. Acest lucru îl poate face pe cititor să se întrebe dacă teoria poate fi construită sau ajustată. Prezența continuă (Pontalis, 1968) a ideii de Nachträglichkeit nu a fost afectată de descoperirea sexualității infantile, care este constituită chiar prin acțiune retroactivă. Și nici din formularea pulsiunii de moarte nu a dispărut termenul, din moment ce, în acest caz, nu se pune problema reîntoarcerii la o stare anterioară – nu este o acțiune pură către înapoi a pulsiunii, ci este mai degrabă una de corecție prin experiențe noi a urmelor mnezice. Departe de a-l exclude, ambele concepte sunt concordante cu termenul de Nachträglichkeit Dacă analizăm Omul cu lupi din perspectiva latino-americană, putem spune că miza este relația dintre vizualizarea scenei primare și visul cu lupi. Când pacientul visează, sunt create condițiile pentru ca, prin acțiune retroactivă, să se producă resemnificarea urmelor mnezice ale scenei primare. Fără vis, nu ar exista scena primară. Acest lucru pune sub semnul întrebării noțiunea de determinism, conform căreia putem ști ce este traumatic încă dinainte. Scenele care aparțin copilăriei timpurii nu sunt reproduse ca amintiri, ci mai degrabă sunt constituite a posteriori. Aici apare controversa între definiția ca scenă traumatică sau ca fantasmă regresivă. III. E. Contribuții particulare ale analiștilor latino-americani În scrierile psihanalitice ale autorilor latino-americani, Nachträglichkeit primește modulări diferite. Selecția ce urmează prezintă diferite aspecte ale conceptului care au fost subliniate de diferiți autori și multitudinea de câmpuri tematice la care dă naștere acest pluralism de abordări. În discuțiile lor pe tema temporalității în psihanaliză, unii autori plasează Nachträglichkeit alături de alte forme de temporalitate cu care coexistă, în ciuda contradicțiilor dintre ele. Alți autori pun la îndoială locul central și permanența conceptului în opera lui Freud. Ei citesc Nachträglichkeit ca pe un concept care a fost în mod progresiv substituit sau transformat ca rezultat al apariției altor concepte, precum cele de sexualitate infantilă sau pulsiune de moarte. În alte analize, Nachträglichkeit primește o poziție centrală și este stabilită o ierarhie între termenii cu care acesta este acordat: cură, eficacitate terapeutică, cauzalitate și semnificație. În aceste texte, Nachträglichkeit capătă o mai mare densitate și complexitate și sunt identificate conexiuni cu alte concepte care diseminează caracteristicile procesului primar.
247
Made with FlippingBook Ebook Creator