AIP DICȚIONARUL ENCICLOPEDIC INTER-REGIONAL DE PSIHANALIZĂ

Înapoi la Cuprins

Jaime Szpilka, psihanalist argentinian, rezident în Spania, își începe articolul (Szpilka, 2009) cu o afirmație privind chestiunea Nachträglichkeit. El consideră că acest concept este esențial pentru teoria și tratamentul psihanalitice. El pune sub semnul întrebării motivele pentru care conceptul a fost împins în fundal, lucru care se întâmplă nu doar la autorii freudieni, dar chiar și la Freud însuși. Szpilka (2009) descoperă că Freud păstrează Nachträglichkeit și că îl implementează în diferite moduri pe măsură ce încorporează alte concepte în opera sa. Autorul avansează ideea că Nachträglichkeit nu trebuie discutat în termeni cronologici, ci mai degrabă logici, distanțându-se de orice conexiune cu empirismul. „Înainte” nu este un produs care precede, ci este o formulare inerentă a lui „după”. El detaliază modul în care operațiunea de Nachträglichkeit este prezentă și decisivă în dezvoltarea unor concepte variate: istorie, amintiri, fantasme, refulare primară și problema semnificației. Szpilka (2009) privește Nachträglichkeit ca pe un concept de articulare între Oedip și narcisism, căci formele narcisismului pe care le descrie, sunt mute și goale fără Oedip, la fel cum este și Oedip fără narcisism. Luis Kancyper (1985) subliniază rolul central pe care îl joacă conceptul freudian de a posteriori în fenomenele ce caracterizează adolescența, un moment privilegiat de resemnificare retroactivă a lui a posteriori, întrucât acesta constituie un nou stadiu libidinal în care este dobândită pentru prima dată o identitate sexuală – un fenomen psihologic și social. Pertinent pe această temă, el distinge două concepte, care pot fi ușor confundate în teoria și practica analitică: conceptul de dezvoltare și conceptul de „istoric”. Zelig Liberman (2015) sugerează o temporalitate eterogenă prezentă în diferite forme de exprimare ale psihicului. Conceptul de après-coup a transformat noțiunile de cauzalitate și temporalitate psihică. Se referă la un fenomen ce are loc în două perioade: semnele mnezice sunt remodelate pe baza incidentelor posterioare care, din cauza relației lor simbolice cu incidentele din trecut, le conferă semnificație și eficacitate psihică. Liberman pune accent pe specificitatea fenomenului de après-coup, punând în evidență aspectele traumatice și transformative ale acestuia, punct de vedere care diferă de perspectiva dominantă în psihanaliză, de înțelegere întârziată sau retrospectivă. El localizează operațiunea de Nachträglichkeit ca urmă mnezică remodelată pe baza incidentelor posterioare care, din cauza relației lor simbolice cu incidentele trecute, le vor conferi acestora din urmă sens și eficacitate psihică.

250

Made with FlippingBook Ebook Creator