Înapoi la Cuprins
transferului din neasimilate în asimilate prin interpretare, ducând la revizuirea retroactivă într- o nouă perspectivă, o nouă experiență și un nou sens, în special observabil în faza de elaborare a procesului” (Turro 2013, p. 2).
III. Fc. Perspectivele intersubiective și relaționale. Caracterul nelinear și neașteptat Viziunile intersubiectiviste și relaționale pun în evidență nelinearitatea, fluiditatea și caracterul neașteptat al dialogului clinic și al dialogurilor istorice, în abordarea Nachträglichkeit. Considerat adesea de către Freud drept conceptul cel mai nonlinear , în perspectiva intersubiectivă Nachträglichkeit anticipează evaluarea curentă a subiectivităților multiple și temporalităților multiple implicate în procesul analitic. Adrienne Harris (2007) observă rolul pe care îl joacă Nachträglichkeit în modelarea narativului clinic, evocarea dialogurilor inconștiente potențiale de-a lungul istoriei și a timpului care apare în travaliul clinic. Ea scrie: „Trecutul nu este pur și simplu recuperat, ci este refăcut sau făcut pentru prima dată...” (Harris, 2007, p. 660). Jay Greenberg (2015, comunicare personală cu Eva Papiasvili) folosește termenul francez de après-coup, pentru că nu există o traducere adecvată în engleză. În mintea sa, après- coup ne reamintește că orice s-ar întâmpla – în cabinetul de consultații sau în viață în general – nu are un sens fix și nu poate fi complet înțeles în niciun moment. Dimpotrivă, sensurile evoluează și se modifică după cum se schimbă contextul în care sunt experimentate evenimentele. El face conexiunea dintre après-coup și ideea lui Madeleine Baranger că totul este în același timp și altceva; adăugând dimensiunea temporală – totul este, a fost și va fi altceva. Păstrarea în minte a acestei idei afectează profund înțelegerea procesului clinic; ne reamintește să nu ne bucurăm de intervențiile „de succes” sau să ne debarasăm de „greșeli”, întrucât totul va evolua în moduri care aruncă o lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat în moduri neașteptate. II. Fd. Nachträglichkeit – ca o caracteristică esențială a funcționării inconștiente În această trecere în revistă a curentelor ce apar în gândirea nord-americană cu privire la Nachträglichkeit se poate observa o tendință de a-l privi ca o caracteristică a funcționării psihice inconștiente în general. Totuși, diferiți autori s-au aplecat asupra unor aspecte specifice ale acestui fenomen în mod inerent complex. Un mod de a da sens multiplelor utilizări ale termenului este preferința pentru „modelul Emma” (vezi mai sus) al unei experiențe sexuale inițiale din copilărie, care ajunge să aibă semnificație traumatică abia după pubertate, ca un subset al unei capacități psihice mai largi de reinterpretare a amintirii, păstrând în minte ideea că nu este în mod strict vorba despre modificarea unei amintiri la un moment ulterior, ci mai degrabă a semnificației ei, modificată când apare o nouă „lovitură”. În „perioada de incubație” dintre cele două „evenimente”, pare să aibă loc o elaborare inconștientă și pasivă, care produce o nouă înțelegere, fie blocând, fie facilitând dezvoltarea ulterioară. Deși Freud însuși a apelat la metafora „tranzițională” a re-inscripției, uneori această referință lingvistică nu face dreptate
254
Made with FlippingBook Ebook Creator