Înapoi la Cuprins
Conform Dicționarului Academiei Regale Spaniole (2018), pronumele personal yo desemnează: 1. persoana care vorbește sau scrie (echivalentul lui eu ); 2. dintr-o perspectivă filosofică, subiectul uman ca persoană; 3. din perspectivă psihologică, o parte conștientă a individului, prin care persoana își are în stăpânire propria identitate și relațiile proprii cu mediul. În spaniolă, yo însemna ceea ce ține de sine, identic/la fel (opus față de ceea ce ține de altul) și este folosit și cu referire la persoana ca întreg. Conform dicționarului Sensagent (2018), din perspectivă psihologică, Yo este: partea conștientă a personalității; sediul percepției și centrul subiectiv al experienței afective și intelectuale. Constituie, pentru individ, reprezentarea propriei identități: distincția dintre lumea externă și sine. Conform dicționarului Cambridge (2018), termenul spaniol Yo poate fi tradus [în engleză – inserția traducătorului ] și prin eu și prin mine/mie . O situație similară o prezintă pronumele personal Eu din portugheză (echivalent cu I în engleză și cu Yo în spaniolă) ( Dicionario Priberam 2008-2013), care desemnează: 1. persoana mea (formal sau informal) și 2. a fi conștient, conștiență. Rezultă din cele de mai sus că termenii eu și sine au semnificații intricate, așa cum în engleză se întâmplă cu I și Self . În plus, relația strânsă dintre spaniolul Yo sau portughezul Eu pe de o parte, și subiectivitatea proprie, pe de altă parte, poate să explice măcar în parte necesitatea mai puțin resimțită de a utiliza termenul sine în studiile legate de subiectivitate ce se regăsesc în baza de date a Asociației Psihanalitice Argentiniene de publicații psihanalitice din Argentina, în care termenul Yo este de trei ori mai utilizat decât cel de Self . O perspectivă strict psihanalitică asupra etimologiei și semanticii termenului sine prezentată de Leon Grinberg et al. (1966) va fi prezentată în secțiunea despre dezvoltările din America Latină (vezi mai jos).
III.
EVOLUȚIA CONCEPTULUI
III. A. Izvoare pre-analitice. William James În Principles of Psychology [Principiile psihologiei], William James (1890/92) a realizat un studiu detaliat al sinelui în cadrul tinerei discipline academico-experimentalo- fenomenologice a psihologiei. El postulează existența a trei „sine empirice” (sinele material/corp; sinele social; sinele spiritual) și constructul teoretic al „eului pur”. Fiecare dintre cele trei tipuri empirice de sine este capabil să genereze sentimente și emoții pe care James le numește sentimente de sine și fiecare dintre ele este capabil să genereze o acțiune de căutare de sine și de conservare de sine. James identifică, de asemenea, conflicte ce apar între diferitele forme ale sinelui experiențial, ce reflectă nevoile conflictuale. Eul pur este un construct teoretic, constând din identitatea personală și sinele pur ce asigură unitatea persoanei.
296
Made with FlippingBook Ebook Creator