Înapoi la Cuprins
fantasmatice dobândindu-și propria autonomie. Supraviețuind, astfel, conform perspectivei lui Gammelgaard, obiectul poate fi perceput și conceput acum ca un altul , ducând la emergența percepției rudimentare a Eului , a minelui , care la rândul lui este prima reprezentare a ideii de Eu cu un mine înăuntrul său. Această primă reprezentare corespunde pictogramei lui Aulagnier (1975), care precede formarea fantasmei primare, dar care nu este în afara sferei reprezentării. Pictograma este prima reprezentare, dată de chiar prima activitate psihică, ce reflectă atât activitatea, cât și activarea și, cel mai important, îl cuprinde pe altul. Aici Gammelgaard revine ferm pe teritoriul psihanalizei franceze: pictograma ca iluzie aparține lui Eu sau lui mine, existând în psihic ca un mesaj enigmatic , niciodată înțeles, primit de la altul (Laplanche 1997, Gammelgaard 2003, p.107). VI. D. Sinele în psihanaliza copiilor și adolescenților Deși multe contribuții ale autorilor nord-americani și europeni sunt explicit sau implicit legate de psihologia dezvoltării, în Europa, în particular, psihanaliza copiilor și adolescenților, construită direct pe cercetările și teoriile lui Margaret Mahler și Daniel Stern, este frecvent considerată ca o categorie specială, care ne oferă o elaborare suplimentară a teoriilor sinelui. În mod reciproc, teoria clinică și activitatea clinică a analiștilor care lucrează cu copii și adolescenți are un impact suplimentar asupra evoluției generale a conceptului, inspirând studii empirice ulterioare și cercetări interdisciplinare, care pot fi relevante pentru conceptualizările clinice aplicabile tuturor categoriilor de vârstă. VI. Da. Date istorice privind studiile despre nou-născuți din America de Nord și Europa Studiile realizate de René Spitz (1945, 1965, 1972) cu privire la separarea de mamă pe o durată lungă a bebelușilor instituționalizați au avut o mare influență asupra teoriei separării- individuării a lui Mahler. Tot ea a fost prima care a subliniat importanța vitală a susținerii afectuoase a bebelușului de către persoanele de îngrijire, care promovează comunicarea nonverbală afectivă tactilă bogată dintre sugari și cei care îi îngrijesc. Această tradiție a continuat cu Mahler (Mahler, Pine, Bergman, 1975), în cadrul psihologiei Eului/teoriei structurale și prin cercetările pe sugari privitoare la reglarea de sine și reglarea interactivă realizate de Beebe (Beebe & Lachmann 2002; Beebe, 2004a,b) și cele ale Grupului de Studiu pentru Procesul Schimbării din Boston (Stern, Sander, Nahum et al., 1998), bazate pe teoriile sinelui și teoriile relaționale. Continuându-l pe Bowlby (1969) din Anglia, Ainsworth (Ainsworth, Blehar, Waters și Wall, 1978), în Statele Unite, a dezvoltat teoria contemporană a atașamentului, în care atașamentul este definit ca o legătură afectivă între bebeluș și îngrijitor (Blum, 2004) și o corespondență comportamentală a relațiilor de obiect internalizate sub influența relației timpurii mamă-sugar (Diamond & Blatt, 2007).
329
Made with FlippingBook Ebook Creator