Înapoi la Cuprins
*Cei care trăiesc într-o lume bidimensională se vor simți lipiți de suprafața obiectului, devenind astfel obiectul și imitându-i înfățișarea și comportamentul. *Un alt tip este descris ca înăbușitor sau simbiotic, în care este o submisivitate reciprocă între cei doi membri ai relației. *Un alt tip este de forma proiectării pe rând a angoaselor psihotice. *Când într-o relație duală este implicată o parte mai matură și mai integrată a personalității, legătura emoțională dintre membrii cuplului va fi mai solidă și mai pozitivă, conservând autonomia fiecărui membru. Legătura triangulară : autorii discriminează între o relație triangulară bazată pe o relație simultană cu două obiecte parțiale și relația implicată în conflictul oedipal caracterizată prin iubire, gelozie și rivalitate cu obiectele totale, obiecte diferențiate sexual și autonome. În transfer poate fi proiectat fie obiectul idealizat, fie cel persecutor, în timp ce celălalt este proiectat pe o figură externă. Alteori cele două obiecte, persecutor și idealizat, pot fi proiectate pe diferite aspecte ale analistului. (Vezi și definițiile PUNERE ÎN ACT, CONTRATRANSFER) VI. Ac. Madeleine și Willy Baranger. Situația analitică – un câmp dinamic Baranger & Baranger (1961-1962) consideră că situația analitică este un câmp bipersonal. Situația analitică este un câmp diadic structurat pe baza unei fantasme inconștiente, care nu aparține doar analizandului, ci ambelor părți. În acest sens, teoria câmpului dinamic poate fi considerată ca o contribuție la teoria relațiilor de obiect, din perspectiva exprimării lor în situația analitică. Sarcina constă nu doar în a înțelege fantasma de bază a analizandului, ci și de a găsi acces la ceva care este construit într-o relație diadică. Această fantasmă bipersonală inconștientă, ce face obiectul interpretării analistului, este o structură constituită prin interacțiunea dintre procesele de identificare proiectivă și introiectivă și de contraidentificare, care pun diferite funcții și caracteristici, cu limitele lor, în operă, în mod diferit în analizand și, respectiv, în analizand și în analist. Soții Baranger integrează aici teoriile gestalt cu conceptul lui Susan Isaacs de fantasmă inconștientă, cu cele două modalități de identificare (proiectivă și introiectivă) de la Klein și cu teoria contraidentificării proiective a lui Grinberg. VI. Ad. Elizabeth Tabak de Bianchedi. De la obiecte la legături – descoperirea capacității de a fi în relație Tabak de Bianchedi (1995) subliniază semnificația legăturii și a funcțiilor de legare sau de legătură din opera lui Bion ca expresii fundamentale ale numeroaselor aspecte legate de relaționarea cu alții. Tabak de Bianchedi arată că, deși importanța obiectelor (interne și externe, parțiale și totale, etc.) a fost pusă în evidență de către Fairbairn, Balint, Winicott și Klein, Bion
425
Made with FlippingBook Ebook Creator