Înapoi la Cuprins
vieți. Lumea de reprezentări intrapsihice (de sine și de obiecte) este parțial derivată din interacțiunile cu lumea de obiecte externe reale, dar este modelată și de motoarele sale interne dinamice. În psihanaliza nord-americană contemporană de toate orientările, există o recunoaștere tot mai mare a faptului că formulările inițiale ale teoriei pulsiunilor nu au ținut suficient cont de atributele reale ale obiectului și de identificarea cu obiectul real. În mod paradoxal, pe aceste tendințe integrative din literatura psihanalitică nord- americană, apar noi controverse și sunt descrise noi arii potențial benefice de cercetare, cum ar fi afirmarea dezvoltării neurobiologice timpurii și dinamica dezvoltării tendințelor bidirecționale și nonlineare către unitate simbiotică (duală), dar și către diferențierea sinelui și a altuia, începând chiar din primele săptămâni de viață. O altă arie de controversă contemporană productivă se desfășoară în jurul modului de aplicare a descoperirilor legate de diada timpurie bebeluș – persoană de îngrijire manifestă în situația clinică a adultului. Aceasta este o temă de discuție și cercetare continuă și necesită atenție pentru a nu omite complexitatea transformărilor dezvoltării și ajustării ulterioare la evenimentele de viață. Pentru mulți autori nord-americani, o adevărată teorie integrativă a dezvoltării psihice necesită adoptarea unor noi modele epistemologice, precum teoria sistemelor și a complexității, care generează fenomene nonlineare și emergente. Dependența radicală de un altul a subiectului uman, în particular în copilăria timpurie, dar parțial pe parcursul întregii vieți, este un fapt de netăgăduit, apreciat de către psihanaliștii de toate orientările teoretice. De la Kant știm că este imposibilă „înghițirea unui obiect extern” în mod concret sau accesul direct la el. Întotdeauna există filtrul și procesul minții subiectului dintre percepție și reprezentare. Dar articularea particulară și echilibrul între factorii/potențialitățile constituționale și mediul uman în modelarea minții inconștiente și a restului aparatului psihic și implicațiile tehnice în ședința analitică sunt în continuare intens discutate și se regăsesc, în funcție de teoretician, în întreaga „serie complementară” descrisă de Freud.
Vezi și: CONFLICT CONȚINERE: CONȚINĂTOR-CONȚINUT CONTRATRANSFER INCONȘTIENT PSIHOLOGIA EULUI PUNERE ÎN SCENĀ (ENACTMENT) REGRESIE SINE
438
Made with FlippingBook Ebook Creator