Înapoi la Cuprins
În unele dintre lucrările sale concentrate pe funcționarea psihotică, Bion face diferența dintre partea psihotică și partea non-psihotică a personalității. El dezvoltă, astfel, conceptul de identificare proiectivă descris de către Melanie Klein, cu referire la transferul componentelor clivate distructive proiectate pe analist și îi conferă o altă semnificație: aceea a comunicării afective profunde, care operează normal între mamă și bebeluș. Reveria maternă receptează și transformă elementele senzoriale și emoționale brute proiectate și, astfel, le face tolerabile și gândibile pentru bebeluș. Mulțumită lui Bion, identificarea proiectivă și relația conținător- conținut capătă o semnificație cheie în înțelegerea transferului (cf. definiției CONȚINERE). Bion consideră că tipul de transfer care operează la pacienții schizofrenici reflectă conflictul dintre pulsiunea de viață și pulsiunea de moarte, făcând ca relația cu analistul să fie „prematură” și „grăbită” atâta timp cât în prim planul realității interne și externe sunt pulsiunile distructive violente și ura (Bion 1967 [1956]). Ca urmare, ceea ce descoperă analistul-arheolog nu sunt urmele unei civilizații străvechi, ci o catastrofă primară cu originea în deficitele inerente ale legăturii primare cu mama, alături de angoasa nenumită ce provine din aceasta, reactivată în transfer prin atacurile asupra capacității de gândire și a tolerării durerii psihice. Persistența transferului psihotic (ibid) contrastează cu extrema lui lipsă de profunzime, labilitate și variabilitate: orice schimbare este reflectată în transfer într-o manieră nediferențiată, accesul la semnificație fiind pus în pericol, dacă nu anihilat, de atacurile la legătură care împiedică orice conștientizare a și orice legătură cu obiectul. Aspectele senzoriale ale interpretării, intonația vocii și alte caracteristici materiale ale cadrului sunt astfel folosite de către pacient în dauna interpretării. Bion subliniază faptul că „elementele transferului trebuie găsite în acel aspect al comportamentului pacientului care trădează conștientizarea sa cu privire la prezența unui obiect care nu este el însuși. Niciun aspect al comportamentului său nu poate fi trecut cu vederea.” ( Elements of Psycho-Analysis , [Elemente de psihanaliză], 1963, p. 69). În lucrarea intitulată Grid [Grilă], Bion concepe un sistem de „notare și înregistrare” a experienței analitice, definite prin experiența emoțională. Transferul poate fi reprezentat, atunci, de una dintre categoriile grilei, aruncând o lumină asupra legăturii K ( knowledge , cunoaștere) dintre analist și pacient, una dintre legăturile de bază ale vieții psihice, alături de legăturile L ( love , iubire) și H ( hate, ură). În sens freudian, transferul include, în viziunea lui Bion, transformările „rigide” ce aparțin „unui model de mișcare a sentimentelor și ideilor dintr-o sferă de aplicabilitate în alta” ( Transformations , [Transformări], 1965, p. 19). „Sentimentele și ideile corespunzătoare sexualității infantile și complexului Oedip și derivatelor lor, sunt transferate, cu o totalitate și coerență caracteristice, în relația cu analistul. O astfel de transformare implică o oarecare deformare” (Ibid.). Astfel de transformări sunt specifice părții non-psihotice a personalității și țin de o „linearitate” care duce la distingerea a ceea ce este transferat asupra analistului de către pacient. Când în analiză sunt implicate mecanismele psihotice legate de o catastrofă psihică primară și de cea mai arhaică parte a psihicului, planurile de proiecție sunt multiplicate și
472
Made with FlippingBook Ebook Creator