Presiunea
viitorului
Dacă ediţia '95 a fesâvalului ne fă- . cuse, prin profilul său dedicat Debutu- J(Ji generaţiilor şi Centenarului cinema- ' tografului să· .privim înspre trecut, cea . de anul acesta ne-a impus o. privire în- spre Yiitor_ Datorăm acest lucru şi natu- '. · rii .competiţiei, dedicată tinerilor regi- ' zori (până la 39 de ani),.dar şi Semina- rului internaţional cuprins în program, „Spre· o politică audiovizuală comună", iniţiat de Eurel<.a, la care au luat parte directori şi reprezentanţi ai unor impor- tarite festivaluri europene de cinema şi televiziune. Trebuie· să• recunoaştem că scepticis- mul nostru funciar nu ne lăsa să cre- dem că întălnirea va fi atăt de minuţios şi temeinic pregătită. Cu o tenacitate remarcabilă, doamna Sylvie Forbin, Di- rector al Eureka Audiovizuijll. cunoscută nouă de la Costineşti '94, a convocat personalităţi de prim rang ale bătăliei dusă sub steagul Uniunii Europene pentru supravieţuirea şi promovarea ci- nematografului european, marginalizat în propriul spaţiu de hegemonia ameri- cană în domeniu. Aceştia sunt în gene- ral tineri directori de festivaluri care au reuşit să transforme idealurile acestei lupte comunitare în fapte şi n-au ezitat să vină la Costineşti şi să vorbească despre experienţa lor.
'96
• Participant! la seminarul Internaţional: • Sylvie Forbin (director Eureka) şi Pierre Garbay (reprezentant al Comisiei Europene)
•
vorbit despre modul concret în care Costineştiul nostru ar putea fi ajutat cu informaţii, programe de filme şi logis- tică. Totul depinde de recunoaşterea . din partea noastră, a codului deontolo- gic comun (parafat deja de 67 de festi- valuri europene) şi bineînţeles de sem- narea, la nivel guvernamental, a cererii noastre de aderare. Unii dintre noi au participat la una sau mai multe ediţii ale festivaluri- lor reprezentate de directorii care ne-au vizitat. Putem astfel depune mărturie că nu s-au spus vorbe goale şi că am ad- mirl!t, .participănd la ele, rigoarea selec- ţiei, calitatea retrospectivelor comple- mentare, ingeniozitatea punerii în pa- gină a temelor alese şi valoarea mate- rialelor publicate (cataloage, pliante, broşuri sau chiar căf1i editate la fiecare ediţie). Toate acestea sunt posibile datorită unor surse de finanţare guvernamentale sau locale, mobilizării unor numeroşi sponsori şi profesionalismului directori- lor lor, în general critici de film. Succe- sul festivalurilor amintite depinde însă de investirea totală a celor care le con- duc în această muncă si formării unor
• Andra Lange (observator din partea Comisiei Europene), Hilke Doering (Oberhausen), Fernando Lara (Valladolid)
Evitând vorbele mari, ei şi-a~ pre- zentat reuşitele în termeni precişi, schi- ţând profilul şi audienţa fiecărei com- petiţii. Am aflat astfel că la ediţia tre- cută a festivalului de la Valladolid (Fer- nando Lara) s-au înregistrat 100.000 spectatori, la cea de-la Salonic (Michel Demopoulos) 40.000, la Vila de Con- de-Portugalia (Dario Oliveira) 13.000, la Marsilia (Brigitte Rubio) 18.000, iar la Oberhausen (Hilke Doering) 20.000. Ca să nu mai vorbim de uriaşul public al legendarului Festival de la Cannes, re- prezentaL la Costineşti de.. Pierre Henri Deleau, selecţionerul secţiunii „Quin- zaine des realisateurs". Toate aceste festivaluri prezentate-de directorii sus- numiţi includ în program peste 60% producţii provenite din ţările Europei, ceea ce le asigură un ajutor din partea Comisiei Europene pentru Audiovizual, cum am aflat de la reprezentantul aces- teia, Pierre Garbay care, ca şi observa- torul' audiovizual Andra Lange, ne-au •
Laurenţiu Damian (Costineşti), Dario Oliveira (Vila do Cond~). Michel Demopoulos (Salonic)'· şi Brigitte Rubio (Marsilia)
14
https://biblioteca-digitala.ro
Made with FlippingBook - Share PDF online