••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• • • • • • • • •• ULTIMUL D upă primul sfert de oră al acestui film care-şi alege ca vedetă pe Sharon Stone. spectatorul grăbit O altă Sharon 1977). Parcursul său american a fost marcat de succese precum Klng o.vid (1985), Drlvlng Mtu Dally (1989) sau Mister Johnson (1991). hsta lor fiind completată de acest Ultim dans ce in- tervine cu argumentul emoţiei în pole- mica asupra pedepsei cu moartea re- deschisă de filmul lui Tim Robbins Dead Man WalklnJi (premiera la Berli- nala din acest an). Prejudecăţile asupra talentului dra- matic al sex-symbol-ului Sharon Stone vor fi spulberate cu siguranţă de această peliculă. Dacă nu s-au lăsat
DANS stanţă), dar sperând încă într-un act de clemenţă. Cu minuţie documentaristă este descrisă viaţa cotidiană a protago- nistei şi a celor aflate în situaţia ei: ele sunt bine hrănite, pot citi, desena şi privi la televizor, celulele lor sunt aco- perite cu postere şi sunt relativ confor- tabile. Curată şi aseptică este şi am- bianţa execuţiei prin injectare de sub- stanţe letale . Cu seringile şi perfuziile sale sterili- zate, cu sumedenia de asistenţi medi- cali strânşi în jurul condamnatei, cu preotul binevoitor aflat la câpătăi, uci- derea tinerei femei nu e mai „umană", ci reuşeşte sâ stârnească mai multă oroare decât o crimă violentă. Este exact ceea ce a vrut să demon- streze Bruce Beresford. regizorul de origine australiană sosit la Hollywood după ce şi-a asigurat o filmografie so- lidă în ţara de baştină (cu Aventurile lui Barry Mc Kenzle - 1972, Don'• Party - 1976, The Gettlng of Wlsdom -
ar putea spune: iată încă un caz de eroare judiciară rezolvat de un cavaler al dreptăţii . El se înşeală, însă, ca şi cei care-şi imaginează că blonda fatală din Instinct primar a fost convocată aici pentru fascinaţia ei erotică. Ultimul dans este o peliculă ieşită din tiparele obişnuite ale cinematografului ameri- can şi îşi edifică suspansul nu pe o ac- ţiune cu înfruntări fizice, ci pe o idee: condamnarea la moarte cu prea mare uşurinţă . Povestea unui tânăr avocat care des- coperă mari lacune în dosarul unei crime sancţionate cu pedeapsa capitală şi încearcă să obţină comutarea la în- chisoare pe viaţă, devine pentru regizo- rul Bruce Beresford ocazia unei incur- siuni în închisorile unde condamnaţii îşi trăiesc ultimele zile. Persoana pe care el îşi propune s-o salveze e o femeie încă tanără şi frumoasă, regretând du- blul omor comis sub influenţa drogului (circumstantă nemenţionată în in- TIPU' J im Carrey nu e un actor comic, ci un robot de co- medie, la fel de stilizat şi de unidimensional ca un personaj de bandă dese- nată. Dumneavoastră sau eu ii putem găsi intolerabil. pentru că scălâmbăielile lui sunt nu numai la su- prafaţă, agitaţie stupidă în lipsa unei sensibilităţi de comedian. Avem drep- tate, dar ne şi înşelăm pretinzăndu-i lui Carrey orice ar aduce a artă, căci el are video în loc de terminaţii nervoase şi un stoc inepuizabil de imagini de televi- ziune pe care le mitraliază cu fiecare gest; e o marionetă jucată în sfori de cultura pop pe care a asimilat-o. Noi obişnuim să ne debarasăm de toate re- ziduurile vizuale consumate accidental sau din plictiseală - cine mai ţine minte
• • • • •• • • ••
convinşi de interpretarea ei râsplâtită cu un Glob de aur din Caslno, specta- torii noştri vor admira acum puterea ei de a renllnţa la atributele frumuseţii strălucitoare şi de a juca sincer spaima în faţa morţii. Dana DUMA The Last Dance • Produelle: SUA, 1995. Touchsrone Picrures, • Regla: Bruce Beresford • Scenariul: Ron Koslow • Imaginea: Peter James • Cu: Sharon Stane, Rob Morrow, Randy Quaid, Pe- ter Gallagher • Distribuit de: Buena Vista/România Film prin cablu: are nume şi biografii şi măşti interşanjabile, toate împrumutate din mitologia televiziunii. E actorul ideal _pentru generaţia MTV, căci ceea ce face trezeşte în memoria colectivă - o memorie telefagă. Cred că The C.ble Guy e cel mai bun film al lui Carrey, pentru că e mai mult decât un pretext pentru scălăm• băielile lui. Deşi scenariul e scris spe- cial pentru a-i acomoda numerele, dis- pozitivul e mai complicat decât „Carrey se strâmbă, lumea râde": de astă dată Carrey e atât protagonistul, cât şi ţinta comediei. Realizat de Ben Stiller. care e mai mult decât un antreprenor, filmul ii manevrează robust pe Carrey, aduce în spotul de lumină latura lui monstru- oasă: personajul său, care evoluează ca într-un show debil şi glumeşte ca într-un desen animat, e un clown dezin- hibat, de o vulgaritate amuzantă, dar e şi un degenerat telefag. Iar perspectiva se mută asupra omului normal ( Mat- thew Broderick), cu inhibiţiile şi timidi-
• • •
St o ne
lăţite şi vinovăţiile sale, care nu are de partea lui farmecul vulgarităţii, dar care e tridimensional şi neajutorat cum nu- mai un om poate fi. Bfoderick are şarm glacial de adolescent întârziat; echili- brează excesele lui Carrey, reabilitează normalitatea. The C.ble Guy nu e ge- nul de. comedie la care te aştepţi din partea lui Jim Carrey, dar spune mai~
Satira telefagiei
DE LA.CABLU ~=~as~ji~l~~~I~ ~~7:;:: ,;~'~Ţ~~~t~~~~ compilat şi ele îi condiţonează persona- litatea comică, ele sunt „stilul" său; cară cu sine o întreagă mitologie, de la primul ..sitcom" la ultimul desen ani- mat. Şi nu protestează la supraîncăr care, căci e un idiot fericit - numai rân- jet şi convulsie, conectat la priză , vomi- tănd gaguri de care nu eşti complet conştient, dar care îţi par totuşi fami- liare, căci sunt ceva din zestrea co- mună a tuturor celor care au copilărit cu un televizor în casă. Ca şi personajul său din The C.ble Guy, Carrey şi-a po- trivit ceasul interior după pulsul vieţii
multe despre mutaţiile pe care le aduce televiziunea personalităţii decât orice polemică isterică; şi e un filn'I surprin-
4
zător de agreabil.
Andrei GORZO
The Cable Guy • Produqle: S.U.A. , 1996 Regla: Ben Stiller • Scenariul: Lon Holtz Jr. • Imaginea: Robert Brin- kman • Cu: Jim Carey, Matthew Brode- rick, Leslie Mann, George Sega/, Diane -Baker • Distribuit de: Guild Film România
........................ , DRAGONII .lackie Chan - un original J ackie Chan, supersta- rul din Hong Kong. este de două ori pe afiş în Dragonii geme- ni: jucând doi fraţi ge- meni care au fost des-
-.:..-------------------
VAMPIRUL P erioada estivală este de obicei dominată de pro- ducţii uşoare, de parodii anemice şi cam trase de f~~t'!ea~:n~~ :n~~1~J:;11t~:r/ ~~~bi~ în vacanţă ne lăsăm creierele la garde- robă). Vampirul din Brooklln este ex- cepţia, parodia inteligentă, bine făcută, cu surprize plăcute şi secvenţe care îţi solicită şi intelectul şi nu face apel doar la... instinctele primare. Mărturisesc că nu sunt un mare fan al lui Eddie Murphy şi apariţia sa pe genericul unui film semnat de Wes Cra- ven, regizor original şi care de obicei se ţine departe de marile producţii comer- ciale ale Hollywoodului (vezi şi nr. 9/95, pag. 5) are de ce să ne surprindă, mai ales că Murphy este şi autorul ideii de la care pleacă scenariul, co-semnat de unul dintre fraţii actorului. Dar surpriza este una plăcută, Murphy în rolul unui vampir de culoare care-şi caută perechea ideală în New York-ul contemporan este irezistibil. Seducător, pervers, luîndu-şi peste pi- cior imaginea proprie din filme precum lleverfy Hllls 1:op, el demonstrează ca este mai mult decăt un comic de du- zină .
„Răul este bun"
GEMENI baţiile coregrafiate exuberant, în avântul săltăreţ şi dansant cu care face tumbe şi sare. Spre deosebire de restul eroilor de acţiune, nu e o maşină programată să îşi răzbune familia, nu umblă singur pe străzi întunecate, distribuind lovituri crunte sau gloanţe de Magnum, iar în. vârtejul acţiunii nu pare niciodată un elefant într-un magazin de porţelanuri. Dimpotrivă, nu găseşti o fărâme de „machism" în prezenţa lui; cu aerul său cast, infantil, prea- dolescentin, e mai aproape de Harpo Marx decât de Arnold Schwarzenegger. Iniţial, inepţia tipică producţiilor de serie importate din Hong Kong poate fi greu de tolerat: filmul e dezmembrat şi învălmăşit, plin de gaguri stupide: vocile de pe banda sonoră nu se sincronizează cu miş cările feţelor de pe ecran; şi toti
DIN BROOKLYN ~ repete în cor „Răul este bun" merită atenţia cinefilului care gândeşte - gre- şit, după cum se vede - că vara nu mai are rost să meargă .la cinema. Rolland MAN
•• • •• • •• • • ••
părţiţi la naştere - unul a devenit un dirijor virtuoz iar celălalt un bă tăuş inimos şi un as al volanului - , Jackie Chan se poate lăfăi în voie pe ecran. Cred că Chan este cel mai inventiv interpret în filmul de ac- ţiune contemporan, şi cel mai talen- tat atlet comic-există graţie auten- tică în mişcările sale fluide, în acro-
Vamplre ln Brooklyn • Productte: Eddie Murphy Productions, SUA, 1996 fiegla: Wes Craven • Scenariul: Charles Murphy, Michael Lucker, Chris Parker • Imaginea: Mark Irwin • Cu: Eddie Murphy, Angela Bassett, Alan Payne • Distribuit de Media Pictures lnternatio- nal
•
Jackie Chan
(Continuare în pag. 32)
Andrei GORZO
Twln Oragons „ ~oduqie: Hong Kong, 1994, Goldan Harvest • Regla: Tsui Hark, Ringo Lam • Scenariul: Barry Wong, Tsui Hark. Cheung Thung Jo • Cu: Jackie Chan, Reddy Robin, Maggie Cheung, Nina Li Chi, Kirk Wong • Distribuit de: Hani Habaybeh and Bros. Cinema Co. şi Româniafilm E drept, nu este cel mai bun film al lui Craven, dar câteva secvenţe fac-do vada talentului său mult subestimat. In- trarea în port a navei care-l poartă pe vampir, scena seducerii alesei inimii sale (Angela Bassett, redând excelent falsa naivitate a personajului), sau epi- sodul absolut remarcabil - şi o noutate în peisajul acestor filme - al predicii falsului pastor care-şi pune enoriaşii să •••••••••••••••••••••••••••
https://biblioteca-digitala.ro
Made with FlippingBook - Share PDF online