destul de albă, ·
• • n1c1 Bund! (celebru seriat despre o familie tipic ameri• cană) cu o distribuţie exclusiv latino? De ce m-aş duce să văd 111• Peru Fllllllty? Nu e decât ce-şi în- chipuie ei că suntem noi - adică totul este fa.ts." ' Aceşti actori sunt supăraţi pentru că oricum cete mai bune roluri se scriu tot pentru personaje anglo- , saxone, deci astfel de actori au prilejul să arate ce pot mult mai des decât cei latino. Astfel încât nu în- ţeleg de ce trebuie să piardă şi rolurile scrise pentru• ei. lată de exemplu ce spune actorul Ruben Blades: „Când apare un film ca Demth •d lhe Mlllden iii spui că puteai şi tu să faci un asemenea rol şi te în-· trebi de ce nu te-au chemat măcar să dai o probă. Dar ţi se răspunde că nu al fost chemat pentru că nu ai cotă ta box-office. Ei bine, nu am cotă ta box- office pentru că nu mi-au oferit niciodată prilejul să le demonstrez că aş putea să o obţin." · Pănă şi pentru un actor care are succes, precum , Jimmy Smits - care a obţinut rolul deţinut înainte de David Caruso în noua serie NYPD Blu• - origi- nea sa este un handicap de fiecare dată cănd dă o probă pentru un rol:„ E o bătălie nesfârşită pe care o dăm eu şi impresarul meu pentru a obţine mâcar dreptul de a da o probă.': Problema actorilor hispanici nu este nouâ la Hol- lywood. E P:<>ate la fel de veche ca şi industria filmu- lui. Un actor veteran ca Ricardo Montalban îşi amin- teşte prin ce a trecut pentru a se impune.l·EI a sosit ta Hollywood în 1941, din Mexic, şi i s-au oferit câ- teva roluri de latin lo11er. A. crezut că norocul îi su- râde când a fost chemat să dea o probă pentru o adaptare după romanul tui John. Steinbec:kr TottiUa Fiat, despre ţărani mexicani. Responsabilii studiouri- lor l-au asigurat că întreaga distribuţie va fi alcătuită din actori latino-americani. Dar până la urmă rolul pentru care a dat proba a fost obţinut de John Gar- field. „N-a fost nici măcar un singur mexican în dis- tribuţie. Atunci mi s-au deschis ochii. Aveam doar 20 ani." · Montalban recunoaşte că problema principală nu este cea a respectării absolute a originei etnice a personajelor atunci când se alcătuieşte o distribuţie, şi că el însuşi a obţinut câteva dintre cele mai impor- tante roluri ale carierei sate interpretând personaje de alte naţionalităţi, precum un şef de trib indian (sau nativ american, cum se spune acum) în Acrou the Wlde Mllaourl sau în serialul How the W..t W• Won ori un actor japonez în S.ron•a. ,,Au fost ro- luri dificile care mi-au adus mari satisfacţii", spune actorul. „Dar astăzi n-aş mai putea obţine asemenea roluri, pentru că indienii sau japonezii ar protesta - şi pe bună dreptate." Un latino-american în rol de ja- ponez, mai rar aşa ceva! Şi acum el se plânge că his- panicii sunt nedreptăMi. Chiar şi astăzi câteva dintre cete mai bune roluri obţinute de /atinos nu sunt de personaje hispanice - de exemptu Andy Gar~a a avut roluri de italo-americani în lncorupllM ! şi Nlj- ful,,..,.... „...... f. M ontalban a înfiinţat în 1969 grupul Nosotros, pentru a !ipăra drepturile actorilor latinos. şi spu !'e că ,,până în momentul în care se vor desch1lle porţile larg şi pentru noi, trebuie să acţionăm ca un grup de presiune." ' _ Nu sunt un militant," adaugă el. ,,Am încercat sa ap°8tez ta bunul simţ al producătorilor şi cin~tilor, dar n-am prea avut câştig de cauză. De 25 ani tot ~n cerc. Mi s-a spus că e un proces de durată. Dar chiar 25 ani? Totul ml se pare extrem de tri~t." .. Activiştii de astăzi sunt însă mult mai agres1v1, după cum am putut vedea deja. Ei s-au organizat în zeci de grupări şi asociaţii care pun la punct marşun în protest campanii de scrisori, mitinguri. Bel Her- nandez, actriţă şi editor al revistei asociaţiei Latin Heat spune: „Mulţi dintre copiii noştri nu se recu- nosc în personajele care ar tr_!'bui să i! r91?rezint~ în seria~şi în fill'YI&.- Nu-văd-<lecit-stereotipu_n negattve, şi de aceea acţiunile noastre sunt foarte importante. tată de ce ne luptăm atât de tare." Luis Reyes, unul dintre autorii lucrării Hispan/cs in Hollywood: An Encyclopedla of Film and Television, crede că aceşti actori latino au nevoie urgentă de un film care să relateze o poveste interesantă despre identitatea cultural-istorică a celor de origine lati- no-americană. „Nu mai vezi nici un actor anglo-51!"" xon interpretând un indian american in filmele reali- zate după o-inel cu lupit.Avem nevoie de propriul ~ ,,DeMlnd cu lupii". ~ peranţele au fost toate puse în ultimul film semnat de Gregory Nav~. ai C?ărui străm<?$1 su!!' basci şi mexicani, şi care a realizat un clasic al fil- mului hispanic, El Morte. Noua peliculă se intitu_tează MJ Famlly şi are o distribuţie aproape exclusiv la- tino cuprinzându-i pe Jimmy Smits, Esai Morales şi Ed~ard James Olmos. Nava susţine că mai multe studiouri i-au oferit bani pentru a turna acest film cu actori angtosaxoni, dar el a refuzat propunerile pen- tru că era hotărât să realizeze proiectul numai cu ac-· torii hiapanlcl. , „Este vorba despre trei generat.ii dintr-o familie, mexicano-americană şi avem nevoie de actori care
destul de neagră
. -m!llll'!!si
cereau să ne convingă - fără prea mare succes --:. i:ă sunt chilieni. ln câteva roluri secundare apăreau lotuşi actori latino - Antonio Banderas, Miriam Co- lon şi Maria Conchita Alonso. Criticul Jo~n ".'.<>wers nota in New York Maqaziflff: „9'1re pr?<!t'catoru nu-ş! dau seama că astăzi nu mai are nici un sens sa populezi un film care se desfăşoară în America La- tină cu actori nord-europeni? ln momentul în c!lr~ apare printre ei şi Antonio Banderas, iţi vine să razi. Sărmanul tip, pare rătăcit din ţireşeală în acest fii":'." Toată lumea îşi aminteşte ca mai demult erau dis- tribuiţi actori albi machiaţi în roluri de negri S!IU asiatici, trăgând concluzia că istoria se repetă. A~t!.!ZI însă am găsi ridicol un actor alb cu faţa vopsita m-· cercând să interpreteze un personaj de culoare. Acţiunile asociaţiilor latino_ încep să aibe supces. De exemplu, în momentul m care Tom Cr!11s~ a anunţat că intenţionează să accepte rolul principal dintr-un remake al lui Zorro, studiourile au fost bom- bardate de telefoane şi scrisori de protest. Cruise a abandonat proiectul, cum a făcut-o apo! şi_ i:om Hanks, care dorea acelaşi rol. Se pare ca pana la urmă noul Zorro va fi Antonio Banderas. Povestea s-a repetat în cazul altui film, care s-a bucurat şi la noi de un imens ..succes, Atit !'- aproape de cer, în care producător!! dore11:u ~~ o dis- tribuie pe Winona Ryder. Membru asoc1aţ1e1 Latm Heat, care luptă pentru drepturile hispll:"icilor la Hol- lyV(..ood au cerut o întrevedere cu regizorul Alfonso Arau. Loyda Ramos, una dintre conducătoarele ac~ tei asociaţii, îşi aminteşte: „Regizorul murea de f!1ca. Se uita ta noi cu o privire care spunea •Sper ~a nu aveţi de- gân~ să-mi- distrugeti-fitmutt- Ne-a as1gurat- că, deşi studiourile o vor pe Winona Ryder, el lupta pentru o actriţă latino. 1 in .~inat rolul a fost interpretat de Aitana Sanchez - G11on. Luis Valdez dorea să realizeze un film despre viaţa artistei mexicane Frida Kahlo, având-o în rolul prin- cipal pe actriţa itato-americană Laura San Gii:icomo. Actorul Esai Morales, căruia Valdez i-a oferit rolul care practic l-a lansat în u e.mbm, s-a hotărât să se alăture celor care protestau împotriva deciziei ci- neastului. El spune: „ii admir pe regizor, dar trebui~ să te sprijin pe actriţele noastre care duc o lup!a grea împotriva acestei industrii care le nedrepta- ţeşte." Cei de la Latin Heat s-au întâlnit cu regizorul, care le-a spus că pur şi simplu nu a gasit o ac:t~it~_ lat~no care să poată interpreta acest rol, dar activiştu ştiau deja că responsabilii studiourilor o vor neapărat pe San Giacomo. Aşa că, îmbrăcaţi în veşminte tr!!di\io- nale mexicahe, aceştia au început un protest m f9:19: studioului. După două zile se anunţa că responsabilu studiourilor au hotărât să nu mai producă acest film. Activiştii şi-au dat seama că sunt destul de puternic.I, iar regizorii care aveau proiecte cu subiecte refen,:: toare la personaje latino ştiu acum că trebuie să s„ gândească de două ori înainte de a stabili distribu\1 d~ 1 nu vor să împărtăşească soarta lui Valdez. : l "'I u intotaeauna însă cei care protestează au câştig de cauză. Madonna a obţinut rolul principat din Evl„ în ciuda zecilor de demonstraţii, iar Al Pa- .cino se pare că va interpreta rolul dictatorului pana- mez Manuel Noriega. _ Actorul John Leguizamo, şi el latino, coment~a: Ne violează poveştile. Ne oferă surogate. Ce-ar zice ';imericanii dacă le-am oferi o variantă la 111• Bredy -• ~ndy Garcia
• My Famlly de Gregori Nava, o dezamăgire pentru actorii latino
cunosc această lume şi înţeleg această cultură", de- clară reqizorul. „Pentru a-i putea aduce acolo unde doream in jocul lor, ei trebuiau să aibe acele cunoş tinţe de bază, astfel că am putut crea personaje veri- ~i:~~ă~~\~aJ:~;:r!d/~~~~ :e~~Iilăi:nf;~'ra=~ tei familil" Entuziasmul iniţial a făcut loc dezamă9irii după premiera filmului, care nu este altceva decat o melo- dramă în tradiţia hollywoodiană (şi nu cea mai bună tradiţie, ba chiar dimpotrivă) care nu a încântat nici publicul, nici critica. Trei generaţii de refugiaţi mexi- cani luptă cu toate greutăţile imaginabile în Statele · Unite, ca într-un seriat TV condensat în numai două i ore de proiecţie: sărăcie, rasism, poliţia de frontieră, criminalitatea, nu suntem scutiţi de nici un aspect ' care ne-ar putea Iace să lăcrimăm pentru soarta per- i sonajelor. Dar aglomerarea de nenorociri în loc să ne facă mai sensibili, ajunge să ne plictisească. Poate că actorii cunosc foarte bine lumea în care I personajele trăiesc, dar nimeni nu mai are timp să fie atent la nuanţe în această avalanşă de catastrofe de toate felurile. Acum speranţele se pun_ în următorul film pe ca~e ii va realiza Luis Valdez, care a anunţa{ că a sens pentru studiourile Fox un scenar'iu în care toate per- sonajele sunt de origine sud-americană. Toate aceste probleme nu sunt însă puţin exage- 1 rate? lntr-o epocă a activismului de toate felurile se duce prea departe o luptă care poate că este pentru o cauză bună, dar ajunge ta extremisme. E adevărat, actorii latino merită şanse egale cu ceilalţi actori, dar pretinzând că nimeni altcineva nu poate juca astfel de roluri ei cad in exagerare. Astfel se poate ajunge ta pretenţii absurde, ca de exemptu un rol de homo- sexual să nu fie jucat tlecât de un actor cu astfel de inclinaţii (şi nu cred că ar fi prea mulţi cei care s-ar înghesui să pretindă aceste roluri, ştiut fiind că vede- tele tind mai degrabă să-şi ascundă decât să-şi afirme preferinţele sexuate care ies din normă), un şchiop ar trebui jucat de un actor fără un picior, un orb de un orb etc. Pretenţiile acestea contrazic însăşi vocaţia de actor, esenţa mes&riei sale . El trebuie să fie de fiecare dată altul, să se adapteze cerinţelor personajului, să ne convingă că este acel personaj. Altminteri nu ar mai exista creaţia artistică.
Pagini realizata de ~d
https://biblioteca-digitala.ro
Made with FlippingBook - Share PDF online