-
loganul publicitar nu e, cum bine se ştie, o invenţie a timpurilor noastre. Ne-o dove- deşte, între altele, şi cinematograful, care nu a pierdut prilejul de a-l exploata, de multă vreme şi în nenumărate rânduri, transformându-l chiar într-o componentă esenţială a hm~ rii „ produsului" numit film pe „ piaţa" consumatorilor celei de-a şaptea arte. Mi- zând pe lapidaritatea formulei, pe capacitatea ei de a semnala (cu mai multă sau mai puţină forţă expresivă, cu mai multă sau mai puţină fantezie) punctele de atracţie ale operei cine- matografice, autorii de sloganuri şi-au diversificat treptat ţintele (targets). au apelat la armele re- toricii, au căutat modul cel mai eficient de a se adresa unui public cu gusturi şi preferinţe dintre cele mai variate. Selecţia propusă de acest „mic dicţionar" reuneşte câteva dintre tentativele de a atinge telul dintotdeauna al oricărui slogan: trezirea interesului, incitarea, ademenirea potenţialului spectator.
CIR
„Nu există restric(ii de viteză şi mn frână atunci când Sullivan călătoreşte impreună cu Veronica Lake!" • La adăpostul nopţii al lui Vincent Sher- man (1942) istoriseşte avatarurile unui gang- ster (interpretat de Humphrey Bogart) care e urmărit de poliţie şi care reuşeşte să descopere o reţea de spioni nazişti cuibărită în New Yor- kul din timpul celui de-al doilea război mon- dial. Sloganul ne anunţă:
CENZURĂ O altă mină de aur sunt modificările cerute de cenzură sau interdicţiile fixate în distribui- rea filmului; pomenirea lor vine să potenţeze cur.iozitatea publicului.
• Moby Dlck al lui Lloyd Bacon (1930) e ~onstruit pe personalitatea lui John Barrymore, interpretul lui Ahab. Sloganul îl recomandă în următorii termeni: „Cel mai mare actor al Americii - aşa cum vă place!" · • Anna Chrlstle, ecranizarea din 1930 a piesei omonime a lui O'Neill, în regia lu~ Cla:
• The Mad Genlus al lui Michael Curtiz (1931) e lansat cu laconica formulă :
:::._ • x~:-e MWton BRAN DO
Un tramvai numit dorinţă, 1951
Madame Sans Gtne, 1925
Bagdad, 1924
..Asasinul Bogart dă de furcă Gesta- poului!" • Publicitatea franceză pentru li lupo della Siia (Duilio Coletti, 1949) reia sloganurile ame- ricane despre Silvana Mangano, ajunsă la cele- britate datorită lui de Santis, cu Orez amar. Mangano ar fi: „Anna Magnani, cu cincispre=ece ani mai pu(in; Rita Hayworth, cu zece kilo-' grame in plus; Ingrid Bergman cu tem- perament latin şi cu mai mult sex-ap- peal decât Mae West şi Jane Russel/ la un loc".
„Numai pentru adu/fi! Dispoziriile cenzorului!" • În mai 1959, metroul parizian e împânzit de afişele la Les Trlpes au solell al lui Claude Bernard-Aubert (1958), o . „dramă ra- sială", cum spune însuşi cineastul, o istorie a violenţelor dintr-un oraş imaginar populat de albi şi de negri. Afişele precizează: .,Interzis: tn colonii, celor sub 16 ani, în străinătate".
rence Brown, e primul film sonor al Gretei Garbo; el pune capăt temerilor actriţei, timo- rată de accentul ei suedez şi de o presupusă lipsă de fonogenie. Sloganul e percutant: „ Garbo vorbeşte!" • În Nlnotchka (1939), Ernst Lubitsch îi în- credinţează lui Garbo o partitură comică sucu- lentă, cu accente ironice; desprins din aburul legendei, „sfinxul" îşi părăseşte aerul enigma- tic. Sloganul e concis, ca şi în cazul filmului pomenit mai înainte: „Garbo râde!" • Slogănul pentru Călătoriile lui Sulllvan (Preston Sturges, 1941', protagonist: Joel McCrea) atrage atenţia asupra vedetei femi- nine:
• Sloganul american folosit pentru 1 ne Rallway Children, filmul britanic al lui Lionel Jeffries (1970), e uşor de memorat:
6
https://biblioteca-digitala.ro
Made with FlippingBook - Share PDF online