114
Bogdan Theodor Olteanu
Mi se pare că toate premiile astea, mai ales cele mari – Cel mai bun spectacol, Cea mai bună regie – ar trebui să aibă un număr mai mare de nominalizări. Cred că singura cale de a face cumva dreptate este să reprezinți pluralitatea teatrului. Avem și teatru clasic, avem și teatru politic, avem de toate. Pentru că dacă ai un număr mai mare de nominalizări, poți să faci un „platouaș” cu mai multe. Trei nominalizări e un număr foarte mic. Să te gândești „sunt 300-400 de spectacole în țara asta și eu trebuie să aleg doar trei?!” Foarte ingrat. Și cinci e puțin, și șase e puțin, dar sarcina devine un pic mai ușoară. În acest fel, ai ocazia să reprezinți mai multe discursuri estetice, mai multe tipuri de teatru. Și la actori la fel, cum să alegi doar trei actori? Aș vrea să-ți răspund în legătură cu două puncte. Unu, UNITER-ul nu a uitat zona independentă. Eu sunt în fiecare zi la UNITER. Celor care au venit din zona independentă cu diverse probleme la UNITER, le-am răspuns. Am lucrat pe legea pentru îmbunătățirea statutului lucrătorului cultural profesionist, așteptând de la zona independentă propuneri. Am șase răspunsuri. Noi am făcut din partea UNITER-ului niște propuneri de modificări și îmbunătățiri pentru a se aplica această lege. Cu bune și cu rele, Buhagiar și cu mine ne asumăm demersurile UNITER. Altfel, noi n-avem ce să căutăm acolo. Acest juriu, noi ni l-am asumat. Să știți că este o muncă foarte serioasă la UNITER, chiar dacă rezultatele nu sunt întotdeauna cele scontate. Poate dacă nu ne place sau nu ne regăsim într-un proiect, nu există libertatea să facem un proiect mai bun? D ar dacă UNITER-ul are pretenția de a reprezenta toată breasla teatrală, atunci e important să vadă, desigur împreună cu cei care se implică – și mi se pare că e o dorință de implicare –, cum poate să îmbunătățească ce există deja și ce merită îmbunătățit. Te-aș întreba pe tine, Radu, și din poziția de director interimar al Teatrului Metropolis, un teatru de proiecte, cum ai perceput tu întreaga controversă din jurul nominalizărilor de anul acesta? S-a discutat, la un moment dat, despre chestiunea numărului juraților, cinci sau trei. Din punctul meu de vedere, cred că e important ca primul juriu să fie mai puțin numeros, așa că ideea cu trei critici nu mi se pare deloc rea. Cred că e o chestiune matematică: cu cât vrem ca primul juriu să fie mai numeros, cu atât scad șansele de a se găsi oameni care să aibă capacitatea de a vedea atât de multe spectacole, nemaivorbind de partea financiară. Dar și din punct de vedere al timpului: matematic, nu au timp să vadă atâtea spectacole. Și mie mi se pare o mare problemă faptul că nu prea mai există critici, hai să îi scoatem în față, hai să-i validăm, hai să-i încurajăm. Înțeleg și necesitatea de a fi și alți profesioniști, dar atunci te întrebi: „Bun, dar atunci de ce nu sunt 50 de membri? De ce nu sunt 100? De ce nu sunt 200?”
Aura Corbeanu
Bogdan Theodor Olteanu
Mihaela Michailov
Radu Nica
Dragoș Buhagiar
Pentru că nu sunt bani.
Radu Nica
Atunci să acceptăm că sunt bani doar pentru trei critici care trebuie să vadă 200 de spectacole. Cred că sunt șanse mai mari ca trei critici să vadă 200 de
Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online