120
vârstă. Adrian Damian este membru supleant, așa că dacă nu îl calculăm în media vârstei, cu tot respectul față de persoanele individuale, Senatul acesta reprezintă, sociologic vorbind, o anumită categorie. D ar aceștia sunt membrii UNITER. Eu am fost la alegerile generale și eram vreo zece așa-zis tineri, adică peste 40. Până la urmă de ce nu intră lumea în UNITER? Că nu se simte reprezentată, că nu sunt niște valori foarte clare, că nu e convinsă, nu știu, dar cred că dacă nu intrăm, nu putem să schimbăm. Sunt de acord cu tine. Problema noastră este că nu putem să cerem repre- zentativitate UNITER-ului cât timp el, în sine, ca organizație, nu este reprezentativ. Noi avem o problemă ca branșă, membri și ne-membri UNITER, oameni care acceptă sau nu acceptă reprezentativitatea acestei organizații. Iar pe mine mă interesează cum putem coagula, de fapt, comu- nitatea și în jurul a ce. Cum facem să educăm generațiile tinere în spiritul acesta al dialogului și al unei implicări serioase în context și în procesul de gândire a sistemului, ca să nu ajungem și noi să facem o lume care să fie tot o bulă ermetică în care ne sunt reprezentate frustrările acumulate în anii în care am simțit că n-am avut drept de decizie și, repet, să perpetuăm acest model de acuze, hegemonie ș.a.m.d. Și dimensiunea transgenerațională mi se pare foarte importantă, adică reprezentativitatea și vârsta în Senatul UNITER, dacă hotărâm că UNITER-ul este organizația. D egeaba faci scandal după aceea, pretinzând acelei instituții să fie altceva decât este. Pe de altă parte, atitudinea generației cu experiență, să-i spu- nem, e o problemă. Adică nu poți nici să te prevalezi de statut și să zici: „Ăștia suntem, nu ne interesează faptul că generația asta emergentă simte nevoia unui dialog, simte nevoia de reprezentativitate”. Și revenind puțin la categoriile de premii, mie mi se pare SF schimbarea pe care au făcut-o la dramaturgie, în sensul în care nu mai avem concursul Cea mai bună piesă a anului și premiem un text deja montat. Adică e o schimbare, într-un fel, importantă – să premiezi un text deja montat –, dar au reușit să nu mai aibă niciun dramaturg care doar asta face. Cu tot respectul pentru cei nomina- lizați, sunt oameni care și-au scris texte pentru scenă, cum am făcut toți la un moment dat, dar nu e aia dramaturgia pe care o cauți. Tu cauți oameni capabili să pună texte pe masă. Cred că un astfel de premiu dat pentru dramaturgi și dramaturge e foarte important pentru oamenii care se formează astăzi. Nu trăim în țări ca Franța sau Anglia, unde piesa de teatru contemporan chiar are o valoare și chiar e căutată. Și atunci mă gândesc că trebuie nominalizat, argumentat din nou, nu scenariul de spectacol, ci textul dramatic care ulterior poate fi montat și dincolo de spectacolul care îl are la bază. Astfel, este pus în valoare aportul dramaturgului/dramaturgei care creează un text nu doar în sprijinul viziunii regizorale. Și pentru că ne apropiem încet de finalul discuției noastre, aș vrea să punctăm, pe scurt, câteva aspecte care vi se par vitale în raport cu premiile UNITER din acest an, dar și cu un câmp mai larg de dezbatere.
Radu Nica
Catinca Drăgănescu
Bogdan Theodor Olteanu
Mihaela Michailov
Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online