126
Metronom cu nostalgiile retro, la emulați- ile detectivist-polițiste ale lui Miracol (r. Bogdan George Apetri), la aspirațiile de film de aventuri ale unei producții ca Gata Oricând! (r. Sergiu Prodan și Barbu Silviu Tripăduș) sau la salata boeuf (sic!) de treceri dintr-un film într-altul din Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric (r. Gabriel Achim), prevalența unor filme care vin cu niște mărci de gen o văd mergând mână în mână cu procesele de stabilizare pe care le caută (și le-a început) industria filmului românesc și, mai ales, cu deschiderea sa tot mai mare către public. Producția de film din anul anterior mi se pare că infirmă în mod absolut teza cum că cinemaul românesc recent e făcut să-și ducă veacul în festiva- luri. Într-adevăr, problema slabei expuneri în sălile de cinema de la noi încă există. Dar despre foarte puține filme apărute anul tre- cut s-ar putea spune că sunt ermetice și cu siguranță majoritatea sunt extrem de departe de ermetismul formal și tematic care i s-a tot reproșat Noului Cinema Românesc și care pare să fi rămas un punct de referință pen- tru ce identifică lumea astăzi drept cinema românesc recent. Ce s-a lansat în 2022 în cinematografe sau pe platforme e o produc- ție majoritar alcătuită din filme de gen, filme destinate tinerilor (vezi Copacul Dorințelor , r. Andrei Huțuleac) și filme de public larg (vezi cele-câte-sunt filme de Iura Luncașu de pe Netflix sau Teambuilding, r. Matei Dima, Alex Coteț, Cosmin Nedelcu). Plecând de la ultimele titluri amintite, aș mai menți- ona și că în 2022 s-a instalat cu și mai mult avânt fenomenul care se înfiripa în ultimii ani - filmul comercial românesc. Problema unui film comercial românesc a fost intens dezbătută anul trecut în urma apariției lui Teambuilding , evenimentul întețind frecușul dintre arta înaltă și arta populară, care a devenit deja tot mai evi- dent în industria locală. N-aș intra neapărat în această discuție și n-aș insista să punctez care ar fi pericolele pe care filmul comer- cial i le impune filmului de artă în contex- tul unei industrii locale slab finanțate și al unui public slab educat cinematografic, ci aș
sublinia, mai degrabă, unele aspecte pozitive, care țin de schimbările de generații. Pe cât cinemaul de consum e un lucru problema- tic, pe atât existența unui cinema comercial local cred că răspunde și unor nevoi de autoreprezentare și de racordare la cultura populară a generațiilor mai tinere, care au crescut cu filme glossy și cu blockbustere hollywoodiene și n-au avut până acum vreun corespondent în filmul local. Iată că în sfârșit încep să apară aceste producții, în paguba cinemaului de artă local, care acum are un nou competitor pe lângă filmul străin de limbă engleză. Schimbul de generații nu mi se pare totuși că se execută doar la nivel de cultură popu- lară. Revenind la exemplul nominalizărilor la Premiile Gopo și trăgând linie la subiectul lungmetraj de ficțiune, ce aș remarca e că cele mai bune filme ale anului sunt în prin- cipal debuturi (sau coproducții, un aspect la care voi reveni). Patru din cele șase filme nominalizate la Gopo pentru cel mai bun film sunt filme de debut, iar Balaur (r. Octav Chelaru), care a strâns și el extrem de multe nominalizări, e la rândul său un debut în fic- țiune. Și în cazul actorilor o bună parte din nominalizări sunt nume foarte tinere - iar asta în afara categoriei Tânără Speranță . Trăgând linie în ce privește filmul de lung- metraj din anul trecut, pe care îl consider cuminte și tradițional, ceva mai mult curaj în a explora teme sau formule noi mi se pare că se regăsește în producția de scurtmetraj – deși am putea afirma că scurtmetrajul de obicei e un format mai fertil oricărui tip de experiment, pentru că nu vine cu presiunile și pretențiile (creative, din partea producă- torilor etc.) pe care le impune durata lungă. Mă gândesc aici la un film ca cel al Teonei Galgoțiu, Vreau să sparg sera , care mi se pare că demarchează foarte bine tendințele generațiilor mai tinere, îndepărtate puternic de Noul Cinema Românesc și căutând alte formule estetice și de expresie, mult mai preocupate de aspectele formale sau chiar plastice ale imaginii și abandonând realis- mul în favoarea unor perspective subiec- tive sau reflexive. Per total, producția de
Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online