150
ce privește persoanele în poziție de putere. Totodată, am ales să vorbim și în nume pro- priu, prin perspectiva performerilor care își asumă această instanță care chestionează și abordează în mod direct perspective perso- nale despre locuire. Nu a fost un spectacol cu viață lungă, dar a fost unul dintre spectacolele care s-au jucat aproape lunar la un moment dat, și în urma fiecărei reprezentații am organizat de fiecare dată discuții cu publicul. Reacțiile au fost diverse, iar de cele mai multe ori persoanele care rămâneau la aceste discuții erau cele interesate de problemă sau persoane care nu știau nimic sau aproape nimic despre situația de la Pata-Rât, în ciuda proximității față de oraș. Au fost și situații în care comen- tariile primite erau unele de chestionare a demersului și mai degrabă rasiste, semn că teatrul e încă departe de a schimba menta- lități. Cu siguranță, nu a fost un spectacol comod pentru public, dar la nivel de infor- mații și punere într-un context social-politic actual, a fost un spectacol care și-a arătat utilitatea atât pentru noi ca artiști și artiste, cât și pentru publicul care l-a văzut. Această imagine de oraș civilizat, occidental, smart , „ca afară” a Clujului, imagine care continuă să fie promovată și care face de fapt orașul tot mai puțin accesibil categoriilor vulnerabile din punct de vedere economic, contrastează cu acest caz de ghetoizare de la Pata-Rât vechi deja de 50 de ani. Al doilea spectacol, Miracolul de la Cluj , a avut premiera în 2017 și a fost regizat de David Schwartz, care a și pro- pus documentarea fenomenului Caritas. A fost unul dintre evenimentele care au contribuit la această imagine a Clujului ca fiind orașul-comoară, acest El-Dorado de la începutul anilor 1990, când tranziția și intrarea în piața liberă au permis ca pe lângă multe nereguli, să existe și o multi- tudine de jocuri și scheme piramidale care promiteau o îmbogățire rapidă pe fondul devalorizării monedei naționale și al infla- ției galopante. Caritas a fost cel mai mare și cel mai păgubos dintre ele, cu aproxi- mativ 4 milioane de jucători. A fost numit
fenomen, miracol, minune și o grămadă de alte cuvinte hiperbolizante la adresa jocu- lui, respectiv la adresa patronului Caritas, Ioan Stoica. Am început cercetarea la acest proiect având puține date despre amploarea și dede- subturile acestui fenomen. Am avut acces la numeroase materiale de arhivă de la ziarul care promova jocul și la alte articole din zia- rele vremii, care sunt păstrate și pot fi con- sultate la Biblioteca Centrală Universitară, până la cărțile scrise de Ioan Stoica sau alte cărți scrise fie de fani ai jocului sau de cei care erau împotrivă. Nici acum nu aș putea să zic că știu motivele pentru care acest circuit a avut loc la Cluj, însă, cu siguranță, faptul că s-a întâmplat aici explică mult mai bine dezvoltarea ulterioară a orașului. Spre deosebire de restul țării, locuitorii Clujului erau văzuți altfel în momentul în care jocul Caritas s-a mutat aici. Erau mult mai privi- legiați și mai bine poziționați, cu acces ime- diat la îmbogățirea asta, la propriu în unele cazuri, peste noapte. Asta a dus la un boom economic al orașului, la apariția unor afaceri, la achiziționarea mai multor locuințe spre a fi date mai apoi în chirie și bineînțeles la adâncirea unor inegalități sociale tolerate la acel moment atât de administrația locală clujeană, cu Funar primar, cât și de cei de la conducerea țării. Perioada de documentare a fost una în care m-a surprins numărul de oameni cunoscuți care au avut contact în grade diferite cu acest joc piramidal care a cuprins toată populația țării, pornind de la generația bunicilor noștri, părinților noștri, până la cei care erau adolescenți atunci. Aici oamenii se împart în două categorii: pierzătorii și câștigătorii, iar șansa de a vorbi despre ce s-a întâmplat atunci cu persoane din ambele categorii a existat și am avut parte de multe interviuri și discuții, însă cei din extreme au fost mult mai reticenți, adică cei care fie au câștigat foarte mult, fie au pierdut foarte mult. Fiind un eveniment relativ recent în istoria orașului, efectele jocului Caritas încă se resimt asupra nivelului de trai al unor oameni, nu doar din Cluj. Acești oameni au
Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online