162
social și chiar politic 1 . Aceste situații tem- porare (de intervenție culturală), în cele mai multe cazuri, schimbă funcția artei înspre luarea de decizii care împing perspectiva din punctul lui „a reprezenta” în punctul de „a face ceva cu”. Contextul devine „masa de lucru” pentru a cerceta împreună, șlefuind treptat și combinând realități înspre un viitor spațiu comun. Procesualul și relaționalul combină ambianțe și atitudini complexe care ajung prin alăturare și negociere să dezvolte porozitate socială 2 și să împingă situația în acțiune colectivă. Porozitatea asta e obtu- rată, înăbușită de orice formă de omoge- nizare urbană, de simplificarea narativă și practică pe care ideologia creșterii econo- mice o exercită, care înghite violent posi- bilitatea interacțiunii imprevizibile pe care orice frecare neprevăzută o presupune. Cum anume interacționăm cu ceea ce nu înțelegem până la capăt, cum ne ancorăm în alterități diferite, cum negociem aceste zone vâscoase, ce facem în fața unor situ- ații imprevizibile care nu se cer rezolvate, ci experimentate? Regândirea formei urbane pentru un spa- țiu public care să devină o „comună”, are în centru pe Homo connectus , „omul de rând”, care este anonim la origini și colectiv în 1 Pentru a urmări un astfel de proces în derulare, demarat de Departamentul DCDI al UNATC, poate fi accesat vo- lumul MAIC, Infrastructuri cultural-comunitare – labo- ratoare ale unui viitor durabil , M. Michailov, N. Braniște (eds.), 2022, disponibil în format online la: https://drive. google.com/file/d/1Rf5ps9E9jOobdkUOG_DA0f-JgZaO- OiJ9/view, (accesat la 3 aprilie 2023). 2 Străpungerea „membranei” dintre artă și realitate (con- cept al artei relaționale) poate genera în spațiul public evenimente excepționale cu impact social direct. Aseme- nea organismelor biologice, membrana este o structură morfofuncţională complexă, care deține calități excepți- onale (de delimitare, compartimentalizare, permeabilita- te, organizare, schimb și transformare). Membrana com- bină în același timp porozitatea peretelui - comunicarea controlată cu exteriorul, cât și rezistența la acesta - prin delimitarea celulei de mediul extern. Prin intermediul membranei, celula realizează schimburile de informaţie cu mediul extracelular – acest model de reacție la context dovedindu-se util în designul social.
adresare 3 . Pe acest om de pe stradă îl vrei apropiat și lui îi cauți prezența în interac- țiune – acest primitiv, copil, nebun, barbar (brutul în general). Există o legătură între avatarurile lui Debuffet și evadarea noas- tră din traiectoria socio-politică a „creșterii” economice pe care societatea capitalistă o impune. Brutul devine în timp mai puțin sursă și subiect , cât mai degrabă materie și proces, așa cum îl analizează Hal Foster în Brutal Aesthetics . A te concentra pe materia în transformare înseamnă să acorzi credit comunului . În noua fluiditate a spațiu- lui comun, mișcarea produce o dilatare a timpului, o încetinire a “creșterii”, o dez- accelerare a impactului prăbușirii incoe- renței lumii experimentată entropic, la nivel individual. Relaționarea creează un proces urban nou, cu o țesătură mai poroasă, mai umană – fiind trăită împreună, o lume în care mai multe simțuri lucrează conco- mitent la înregistrarea și experimentarea ei. Prin distrugeri temporare ale sensului, „deriva” multiplică numărul de posibilități de interpretare, iar rezultanta lor se impune în realitate pentru a face posibil comunul , într-o formă evoluată, negociată. Nu știm dinainte înspre ce ne îndreptăm, dar cu siguranță avem de doborât mai întâi pre- judecata – definiția rigidă a lumii pe care o știam. Lucrurile stau ca într-un impro- visational ensemble acting (asamblaj per- formativ bazat pe improvizație), în care se poate juxtapune orice, de oriunde, pentru a pune în scenă noi asocieri ale sensului, pentru a crea o nouă subiectivitate, în care prima imagine este premisa, dar ce se dezvoltă din ea, unde o duc personajele (participanții), este greu de prezis. Acțiunea devine un zig-zag existențial de transfor- mare împreună a celor care participă direct la producția lucrării (soluției) sociale. Este o formă de învățare colectivă și democrație
3 Positive Barbarism in the Postwar Period , Hal Foster, disponibil aici: https://www.google.com/ search?q=hal+foster+brut+art&spell=1&sa=X&ve- d=2ahUKEwiV8primpD-AhWf87sIHZTLAkQQBSgAe- gQIBxAB&biw=1728&bih=940&dpr=2#fpstate=ive&vl- d=cid:378250d3,vid:gOws7r56cXo.
Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online