168
Obiect performativ (diploma de grădinar) utilizat pentru instalația Dialogue Table _ Röda Sten Konsthalle. Low-impact architecture , GIBCA, 2011. Fotografie din arhiva personală
și cel mai „observațional” documentar se transformă într-un cadru subiectiv. Filmul se construiește treptat, în tandem cu documen- tarea contextelor fiecărui grup (grădinarii, cercetătorii, autoritatea), ultima parte fiind una performativă. Grupurile ajung în dialog și astfel documentarul duce la rezolvarea premiselor de început ale procesului 1 . Filmul din film (precum ideea de „stat în stat”) are acest efect de „undă a pietrei aruncate în apă”, intenționat sau nu, care se transformă în etnografie intervenționistă sau cercetare activă . Efectul produs prin implicare se transformă în metodologie, prin interme- diul căreia artistul încearcă să schimbe lumea pentru a putea s-o înțeleagă în sensul creației lui. Trecerea spre o cercetare de tip activist 1 Filmarea întâlnirii dintre grădinari, contributori (cercetă- tori) și autoritate ajunge să fie montată ca a treia parte a documentarului. „Instalația” performativă Masa dialogu- lui este găzduită de muzeul orașului Göteborg sub umbre- la Bienalei și înregistrează live poziționarea primăriei (nu există un script prealabil) în raport cu inițiativa de grădi- nărit a comunității kurde. După câteva proiecții publice ale documentarului Casestory_Komettorget Odlinslotter (post-eveniment), sub presiunea civică, autoritatea accep- tă contextul micro-politic al grădinilor și implementează în Bergsjön formula negociată în cadrul acestei întâlniri publice.
se face nu atunci când artistul se află în plin proces „de a schimba lumea” prin construcția unei subiectivități implicate, ci doar atunci când operarea acestor schimbări practice în sit ajunge să fie produsă împreună cu cei la care se referă. Punctul maxim de implicare: cineva trăiește, respiră și cercetează subiec- tul cercetat, și în acest proces devine chiar obiect al cercetării lui, alături de cei prin care s-a început „scufundarea”. Un fel de a fi în lume (cercetarea), un termen utilizat de Heidegger în a descrie în ce fel omul este în lume „cu” sau „prin(tre) ceilalți” 2 . Artistul are nevoie să rămână în perma- nență „neterminat”, adică în școală, pentru a-și păstra valențele de catalizator. Boris Groys dezvoltă acest subiect în „Education by infection”. 3 Prin acceptarea propriei infectări, prin capacitatea de auto-infecție, 2 “Everyone is the other , and no one is himself. The they, which supplies the answer to the who of everyday Da-se- in, is the nobody to whom every Da-sein has always already surrendered itself, in its being-among-one-ano- ther”, (Heidegger, Martin, Being in Time , trad. în limba engleză de Joan Stambaugh, State University of NY Press, 1996, p. 126). 3 Steven Henry Madoff, Art School (Propositions for the 21st Century), The MIT Press, 2009, p. 28.
Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online