artistul se ridică, așa cum îl descrie Malevich 1 , la nivelul de specialist care deține puterea de a opera în societate, asemeni doctorului sau tehnicianului. Spre deosebire de aceș- tia din urmă, care sunt pregătiți să disloce deficiențele sau disfuncționalitățile pentru a reinstaura integritatea organismului suferind sau a mașinii blocate, artistul are nevoie să-și modifice sistemul imunitar al artei lui pen- tru a putea încorpora în aceasta noii bacili estetici, să le supraviețuiască și să găsească totodată un alt echilibru intern – o nouă definiție a sănătății / funcționalității. Această „auto-infectare” se face prin experimen- tare, ascultare, observație, într-o ipostază de „a nu ști”, care până la urmă reprezintă o metodă convențională de a lucra în artă. Este un proces de a produce o cunoaștere specifică în relația directă dintre „a privi”, „a traduce” sau „a face”. De aceea, Sarat Maharaj propune înțe- legerea Artei Vizuale ca formă de a pro - duce cunoaștere , prin sintagma „Thinking through the Visual”, o formă de cunoaștere prin aglutinare 2 , care pare intrinsecă cerce- tării artistice, un fel de gândire vizuală sau un mod de a gândi prin intermediul imagi- nii. Bazându-se pe descoperirile lui Henri Bergson, pe tehnicile „cut and paste” – a cinematographical mechanism of thought – Maharaj descrie această formă lichidă de cunoaștere ce se impune prin decupaje și discontinuități, se ivește din contradicție, dispune manevrări asociative, juxtapuneri, un tip de cunoaștere care sculptează în fluiditatea informației, a experienței și a gândului, în combinații ale biților pentru configurarea unei secvențe algoritmice. Ceva asemănător teoriei anticipației dezvoltate de Mihai Nadin, o teorie bazată pe cunoașterea derivată din feedback 3 sau a artei de inter- 1 Kazimir Malevich, Essays on Art , ed. și trad. în limba en- gleză de Troels Andersen, vol. 1, New York, George Wit- tenborn, 1971, p. 147. 2 Sarat Maharaj, „Know-how and No-how: stopgap notes on ‘method’ in visual art as knowledge production”, în Art&Research , vol. 2, no. 2, 2009, p. 14. 3 Mihai Nadin, “Reporting on anticipatory systems: a sub- ject surviving opportunism and intolerance”, în Internati- onal Journal of General Systems , 2017, p. 8.
pretare a imaginarului colectiv în abordarea jungiană a Mariei Louise von Franz 4 .
PARADIGMA AFIRMATIVĂ Situația aparent periferică a acestor artiști, arhitecți și politicieni care părăsesc zona propriului confort dezvăluie tocmai excen- tricitatea centrului. Ei îmbrățișează fluiditatea încercării și a erorii, trăind la capătul unei ere în care miturile culturale acceptate ale capitalismului târziu, ale revoluției și pro- gresului tehnologic, nu mai sunt suficiente. Resursele ar putea fi reconvertite în surse de învățare experimentală și inovație colectivă în paradigma degrowth așa cum apare explicată de Georgescu-Roegen în „Sustenabilitatea puternică ca Descreștere” 5 . Potrivit lui, pro- cesele economice sunt similare „sistemelor deschise” biologice și, prin urmare, sunt cre- ative, metabolice și transformative calitativ. Ca și procesele biologice, ele se hrănesc cu entropia scăzută a mediului lor și apar de-a lungul liniei Timpului ca un continuum care, precum timpul istoric, nu poate fi inversat. Cu toate acestea, în timp ce organismele biologice se hrănesc cu înțelepciune din singura sursă „infinită” de entropie scăzută disponibilă pe planetă, adică energia solară, așa cum este captată și pusă la dispoziție de suprafața pământului, procesele economice – începând cu revoluția industrială – epuizează așa-numitele stocuri terestre de entropie joasă (combustibili fosili și resursele mine- rale), care nu sunt infinite ca mărime și a căror generare durează epoci geologice. Prima chestiune practică cu care trebuie să ne confruntăm este extinderea semnificativă a bazei noastre economice. În starea noastră actuală, pare mai ușor să inventăm noi emo- ții, decât o nouă profesie. Urgența cu care 4 Marie-Louise Von Franz, doctor în filosofie,cel mai im- portant student și colaborator al lui Carl Jung, discută conceptele de bază ale interpretării viselor din perspec- tiva psihologiei analitice în documentarul accesibil online aici: https://youtu.be/yXQTDTcup04. 5 Nicolas Georgescu-Roegen, The Entropy Law and the Economic Process , Harvard University Press, 1971.
169
Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online