întotdeauna am simtit ca fac ceva, ca îi ofer o forma personajului meu, modului sau de a gândi, dar acum parca nu ajung niciunde. Este vorba despre rolul clovnului. Cu toate astea, am un act care îmi iese foarte bine, ultimul, unde chiar intru în pielea clovnului. Însa tot ce tine de partea exterioara si fizica este complet ratat. Cel putin, asta e parerea celor din jur. După mine, toti colegii mei sau aproape toti sunt foarte buni. S-a creat aici, în teatru, o atmosfera încântatoare, mai ales în trupa lui Pitoëff. Uite si mutra mea în rolul clovnului. Scrie-mi repede. Te sarut din adâncul inimii. E Craciunul. NAKY ‐ SAINT-MALO, 29 IULIE 1924
Draga Génica,
Tradatorul Morel nu e altul decât eu însumi, despre cine altcineva ai vrea sa-ti vorbesc. Faceam aluzie la dimineata când am jucat unele dintre cele mai dramatice scene ale rolului meu, în ziua aceea reputatia mea a fost restabilita în fata întregii trupe, tuturor li s-a parut ca am fost nemaipomenit, asa au zis. Alerg ca un nebun printre ruine, apoi mă arunc din vârful unui turn si cad pe malul marii. Scena a fost divizata în cinci sau sase imagini, cu un gros-plan cu mine cuprins de disperare, rostogo- lindu-mă, apoi cu capul lipit de un perete, apoi gesticulând în sus, spre înaltimea unui turn, apoi cazând în cele din urma în mare, mă vad mai întâi din fată, în gros-plan, cazând din înaltul turnului, apoi din vârful turnului mi se vede din nou fata, apoi corpul care se prabuseste pe nisip, tresar de câteva ori, îmi ridic usor fata contuzionata, apoi, într-un final, mă prabusesc din nou mort, o sa-ti povestesc cum s-a filmat totul, dar e clar ca n-am facut niciodată în viata mea atâta miscare cât a trebuit sa fac aici. După aceea, am avut câteva scene care mi-au pus ceva dificultă i si multe o sa fie probabil la limita cu ridicolul, încordate si cam fortate, dar am avut si câteva bune, mai ales niste gros-planuri pe care se citea privirea cruda si vicleana, sau un zâmbet malefic, sau o pofta insidioasa ori schimonosita de durere. Am filmat aceste doua gros-planuri marti dimineata, la câtiva kilometri de Saint-Malo, într-o casa bretona, situata pe malul marii. Stau toata ziua afară , m-am bronzat mai tare ca niciodată, toata trupa este nemaipomenita, pare ca toti mă apreciază mult, cel putin până acum, cu sanatatea stau bine în general, mă îngras vazând cu ochii, de aceea ar fi gresit sa te îngrijorezi, e o veche obsesie a ta care tot revine, ar trebui s-o ucizi o data pentru totdeauna. Roagă-te sa-mi iasă bine filmul asta, pentru ca de-acum înainte situatia mea este asigurata, mai multi actori din trupa îi cunosc pe Léon Poirier sau pe alti regizori, chiar unul dintre ei este si regizor si i s-a parut ca am fost uimitor în scenele în care m-a vazut jucând. În fiecare zi, iau masa cu directorul lui Nalpas, care iarna asta o sa pună în scena un spectacol si a carui sotie mă stimează, cred, destul
201
Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online