Revenind la filmografia lui Tarantino, e o observație standard de-a detractorilor săi că reticența sa în reprezentarea sexualității e invers proporțională cu excesele explo- zive în reprezentarea violenței, care devine orgasmică. (Așa e și în unele dintre filmele despre care scrie în Cinema Speculation – Taxi Driver, Rolling Thunder... ) De obicei, următoarea mutare a detractorilor este să-l patologizeze pe Tarantino, insinuând că acesta s-ar fi blocat într-o fază de dezvol- tare anterioară maturității. Răspunsul lui Tarantino la întrebările pe subiectul ăsta e mai simplu, constând de obicei în invo- carea unei anumite reticențe de a-și dez- brăca actrițele. În orice caz, eu aș zice că în scris e mai puțin reticent. E adevărat, în Cinema Speculation nu discută filme por- nografice din epoca lui Deep Throat, dar o face în romanul A fost odată la Hollywood, unde Cliff și „domnișoara Himmelsteen” (secretara impresarului Marwin Schwarz) își dau întâlnire la cândva notoriul film sue- dez Sunt curioasă (galben) , iar Tarantino se amuză povestind filmul din punctul de vedere al cinefilului-cascador Cliff; fără a-i neglija discursul politic și construcția for- mală (filmul-din-film), acesta îi ierarhizează entuziast scenele de sex („Dar nici el, nici domnișoara Himmelsteen nu se aștepta- seră la scena părului pubian” – italicele lui Tarantino, desigur). În general, e mult mai mult sex în A fost odată... cartea decât în film. M.I.: Nu mă abțin să citez acest pasaj din romanul lui Tarantino, apropo de Cliff și „domnișoara Himmelsteen”, care face cu ochiul – poate doar mi se pare mie – către distincția făcută lui Bill Clinton între sex și sex oral și care este destul de provocator în măsura în care asociază poziția de clasă în lanțul trofic de la Hollywood cu disponibi- litatea sexuală: Mai târziu, Rick l-a întrebat pe Cliff dacă o futuse pe domnișoara Himmelsteen. — Neh, a răspuns Cliff. Dar a adăugat că ea i-a supt-o în mașina lui Karmann Ghia, în fața locuinței ei din
Brentwood, după care nu se mai întâlniseră. În 1972, Janet Himmelsteen avea să fie deja impresară cu drepturi depline la William Morris, iar din 1975 avea să se ocupe de cele mai mari nume din industrie. Din acel moment, avea să devină selectivă la supt. 1 A.G.: Într-un roman printre personajele căruia se numără Polanski, Tarantino orches- trează un laitmotiv al accesibilității sexului cu minore în epoca respectivă și în lumea respectivă. E o orchestrare ambiguă: din ea reiese că, accesibil sau nu, destui bărbați spuneau pas (din diverse motive), ceea ce-l acuză pe Polanski; pe de altă parte, reiese și că, pe-atunci, abuzul lui Polanski (asupra unei fete de 13 ani), deși înțeles foarte bine ca abuz, nu era înțeles neapărat (nu de multă lume) ca pedofilie – codarea respectivă e mai mult ceva ulterior. (În fine, dincolo de provo- cările astea, adevărata miză a lui Tarantino mi se pare a fi aceea de a contracara tentativele actuale de a boicota filmele lui Polanski, de a-i șterge numele din istoria cinematogra- fului. Romanul conține și un pasaj despre geniul unei anumite decizii de regie din Rosemary’s Baby, pasaj scris de Tarantino din punctul de vedere al lui Sharon Tate.) În fine, din Cinema Speculation am mai reținut descrierile pregnante, fascinate, ale sexualității sordide asociate bâlciului din The Funhouse. Și confesiunea lui Tarantino că, din cauza unei lecții de machism primite în adolescență de la acel gangsta care i-a fost mentor, și-a trăit primii ani de activi- tate sexuală refuzând să le ofere cunilingus partenerelor sale. M.I.: Legat de pedofilia lui Polanski, încă un pasaj provocator din roman în care Tarantino întinde cât poate coarda este cel în care Rick discută pe platou cu wunder- kind -ul Trudi, partenera lui de film în vârstă de opt ani. Pentru Rick prezența în pilotul
1 Quentin Tarantino, A fost odată la Hollywood , traducere din engleză și note de Iulia Gorzo, Editura Humanitas Fic- tion, București, 2022.
225
Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online