Revista Derive - No. 1

40

Monica Stan

E clar că are orgasm acolo, că ea nu vrea ca el să continue, dar el totuși o face și îi provoacă un orgasm fără consimțământul ei. Iar asta are multe implicații asupra psihologiei personajului. În primul rând, ajunge la plăcere, or ea nu are capacitatea în viața zilnică de a-și oferi plăcere, și-a refuzat orice formă de plăcere. Și vine tipul ăsta care e doar un client și care ia și această agentivitate a ei și îi provoacă orgasmul fără voia ei. E o formă de viol, e un viol psihologic, el are control asupra ei în acele momente. D ar orgasmul e posibil să se producă și în a doua zi, cu al doilea bărbat, deoarece după aceea devine clar că i s-a întâmplat ceva, din acel moment se zăpăcește și i se dereglează rutina, uită cartofii pe foc. Și tot în seara aceleiași zile, pe fondul acestei tulburări a ei, fiul deschide discuția legată de frica lui din copilărie că tatăl îi făcea rău penetrând-o cu penisul. Deci ar fi și acesta un posibil indiciu.

Gabriela Filippi

Andrei Rus

Ilinca Manolache

E o discuție la care ea face față până la un punct, după care o blochează.

Andrei Rus

D iferența dintre cele două scene de sex e că în a treia seară e clar ce se întâmplă, dar în a doua e totul ambiguu, rămânând în spatele ușilor închise.

Monica Stan

Î mi pun și eu întrebarea dacă i se destramă rutina și asta îi cauzează tulburarea existențială sau e, de fapt, invers, schimbările din ea contribuie la destrămarea rutinei. E un conflict care se manifestă și în exterior: nu știm ce s-a întâmplat cu al doilea client, dar e clar că s-a petrecut ceva și acolo. Mi se pare foarte important la ea că, prin felul în care se îmbracă și în care se mișcă, se comportă de parcă e mereu privită de un bărbat. Mi s-a părut un personaj aranjat pentru male gaze , deoarece poartă tocuri în casă, e veșnic aranjată și cochetă - inclusiv când se spală în cadă se acoperă de parcă ar fi privită. Ea nu e niciodată liberă, pare că nu e niciodată singură cu ea însăși. E mereu într-un rol în care ar putea avea spectatori în orice clipă (de pildă, pe soțul, pe fiul ei). Mi se pare relevantă și alegerea hainelor ei, care sunt seci și foarte diferite de modul uzual în care ai îmbrăca o lucrătoare sexuală sau o mamă acasă, chiar una burgheză. E îmbrăcată de parcă e o funcționară a vieții ei casnice. Eu am perceput-o exact invers: mi s-a părut superelegantă pentru cineva care stă în casă aproape tot timpul. Și în raport cu băiatul ei mi se pare cumva relevant că atunci când se duce la magazin să îi cumpere o haină, deși poate alege din toate culorile pământului, ea optează pentru cea mai ternă nuanță posibilă. Când iese în afara apartamentului pare că se acoperă mai mult: când își pune paltonul și baticul pe cap pare că se ascunde, că vrea să fie mai puțin vizibilă, pe când în casă pare că exprimă o foarte mare grijă pentru ca vestimentația ei să fie cât mai asortată cromatic. Î și pune totuși capotul peste hainele elegante atunci când gătește, iar când primește clienții e îmbrăcată în acel costum care mie în continuare mi se pare sec și foarte auster, foarte corect.

Ilinca Manolache

Andrei Rus

Ilinca Manolache

Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online