J.-L. G.: Credeți că putem descrie ceea ce vedem? C. A.: Nu, nu putem, dar putem să ne apropiem. J.-L. G.: Nu credeți că vă înșelați? Credeți că ne apropiem, dar de fapt nu ne îndepărtăm mai curând? Ați învățat să scrieți? C. A.: Da, am învățat să scriu. J.-L. G.: Singură? Sau ați mers la școală? C. A.: Am mers la școală până în clasa a noua și să zicem că acolo am învățat să scriu. Dar nu la școală am învățat să scriu așa cum scriu acum. Pentru mine, etapa scrierii este foarte importantă. Dar nu pentru toate filmele pe care le fac. J.-L. G.: În această dimineață ați scris ceva? C. A.: Da, în această dimineață mi-am luat niște notițe. Dar nu am luat notițe despre film, am luat notițe în jurul filmului. Am citit o carte scrisă de Marthe Robert despre legă- turile lui Freud cu iudaismul. J.-L. G.: Nu ați citit-o pe toată în această dimineață? C. A.: Ba da, am citit-o pe toată în această dimineață, dar oricum nu citesc din scoarță în scoarță, sar peste anumite pasaje. J.-L. G.: Îmi puteți da un exemplu de notă, ca să încerc s-o văd sub formă de imagine? C. A.: Tocmai că nu era deloc o imagine. J.-L. G.: Nu, dar sunt cuvinte. Ce fel de cuvinte? C. A.: Cuvinte. Cuvinte care spuneau că, la urma urmelor, Freud a fost împărțit între ideea de a-și depăși și a-și refula originile, și ideea de a trăi ceva sublim. Și în același timp, nu voia să se lepede cu totul de ceea ce era, de ceea ce era tatăl lui, în speță un evreu
care nu putea să acceadă la anumite lucruri din cauza acestei tare - folosește astfel de termeni -, respectiv originile sale. Și cum am un proiect de film pe care vreau să-l fac îna- intea altui film pe care visez să-l fac de mult timp, și care este un film despre diasporă… J.-L. G.: Deci aveți două proiecte? C. A.: Da, dar pe celălalt nu-l voi face decât atunci când mă voi simți cu adevărat pregătită. Vreau să fac un film după două cărți de-ale lui Singer: Conacul și Proprietatea . În una dintre cărți regăsim un doctor de boli ner- voase care are un întreg parcurs, și de aceea am vrut să citesc despre relația lui Freud cu iudaismul. Oricum, mă liniștește faptul de a ști anumite lucruri, iar apoi… Apoi nu mai folosesc neapărat aceste informații: nu-mi recitesc niciodată notițele. Mă liniștește să iau notițe, chiar dacă nu le recitesc. În tot cazul, odată ce le-am scris, le am în minte. J.-L. G.: Dar în ce fel vă liniștesc? C. A.: Că am făcut ceva de dimineață, îna- inte de a mă apuca cu adevărat de scrierea scenariului. J.-L. G.: Dar dacă ați avea mâinile legate la spate și nu ați mai putea scrie, v-ar stânjeni mult la un proiect de film? C. A.: Nu, sunt proiecte de film pentru care nu am scris, cum ar fi News from Home (Vești de acasă) , Hôtel Monterey și un alt film care se numește La chambre . Dar pentru acesta, simt nevoia să scriu. J.-L. G.: Și care a fost diferența? Vă simțeați mai neliniștită? C. A.: Nu, pentru că News from Home spre exemplu era un film mai conceptual, care pornea de la o idee, de la un șoc, de la o imagine pe care o aveam despre New York, și de la niște sunete sub forma scrisorilor de la mama mea. În plus, cunoșteam foarte bine New Yorkul și simțeam că eram în stare să-l
67
Made with FlippingBook - professional solution for displaying marketing and sales documents online