Dacă mai adăugăm că Tilda Swinton a fost recompensată anul acesta cu un Urs de Aur omagial la Festivalul de la Berlin, avem o confirmare în plus a statutului ei extrem de admirat internaţional. Celălalt film inclus în selecţia italiană de anul acesta, Queer , a făcut să curgă multă cerneală pe tema atașamentului lui Guadagnino faţă de tema iubirii gay. Inspirat de un roman din 1985 al lui William S. Burroughs, filmul nu privi- legiază atracţia fizică dintre bărbaţi. De altfel, scriitorul a declarat că el nu este queer şi personajul principal, un ameri- can opioman care trăieşte în Mexic, e un fel de alter ego al său, obsedat în primul rând de comunicare. El este interpre- tat de fostul James Bond, Daniel Craig. Obsesia faţă de comunicarea „telepatică” îl duce, de fapt, în jungla amazoniană, unde cunoaşte o vrăjitoare ( bruja ) care îi face să trăiască, pe el şi pe iubitul său mai tânăr, experienţa drogului ayahu- asca , care a schimbat și viața scriitoarei Isabel Allende. Incursiunea în junglă şi în nălucirile generate de consumul drogului exotic asigură partea cea mai interesantă a filmului, care vorbeşte în primul rând despre singurătate şi eforturile de a o depăşi. Queer întregește, desigur, por- tretul unui cineast italian cu meritat destin internaţional. Afluxul de spectatori de la Bucureşti a fost o confirmare.
Daniel Craig în Queer (r. Luca Guadagnino) dragostea este „primul mare succes inter- naţional” al lui Guadagnino, devenit apoi un obişnuit al festivalurilor şi al coproduc- ţiilor multiple. Este interesant de urmărit, în filmografia lui, tema recurentă a cuplu- rilor de o diversitate etnică ce sporeşte, de fapt, atracţia dintre parteneri (vezi şi Call Me by Your Name , unde bărbaţii tineri sunt unul american şi altul italian). În filmul programat acum la Bucureşti, protagonista, care pare foarte împăcată cu statutul ei de soţie de industriaş bogat și se preocupă atent de mesele cu oameni din înalta societate, este rusoaică şi „rupe brusc lanțurile” unui mariaj invidiat, cu
copii deveniți adulţi dedicați, ei înşişi, unor cariere de succes. Ea se înamorează „sălbatic” de un bucătar mult mai tânăr, prieten cu unul dintre fiii săi, şi lasă totul în urmă, fără să-i pese de pierderea statu- tului social. Tilda Swinton interpretează credibil acest personaj care trece brusc de la supunere la revoltă, demonstrând, o dată în plus, calităţile actoriceşti care au făcut regizori importanţi să o prefere în fruntea distribuțiilor lor – Jim Jarmusch, Sally Potter, fraţii Coen, Wes Anderson şi, recent, Pedro Almodóvar, în Camera de alături / The Room Next Door , câştigăto- rul Leului de Aur de la Veneţia din 2024.
„Visuali Italiane”, la feminin
Pe 3 martie, la Cinema Muzeul Ţăranului Român, „Visuali Italiane” s-a deschis cu proiecția de gală a filmului regizoarei şi scenaristei Maura Delpero, Vermiglio , care a câştigat mai multe premii la Veneția (printre care Leul de Argint – Marele Premiu al Juriului) și alte festivaluri mari. Povestea se petrece la sfârşitul celui de la doilea război mondial, când un soldat sicilian dezertor (Giuseppe De Domenico) îşi găseşte refugiu într-un sat izolat de munte, din nordul Italiei. Prezența lui va tulbura ritualurile patriarhale stricte ale acestui spațiu izolat, în care nici soarele
nu străluceşte peste sărăcia locului şi peste femeile care muncesc cât e ziua de lungă. Dar şi cât e noaptea de lungă, pentru a aduce pe lume copiii care vor ajunge şi ei, într-o zi, să meargă la şcoala unde învăță- torul satului (Tommaso Ragno) îi învață carte. Şi tocmai fiica cea mare a acestuia (Martina Scrinzi) se îndrăgosteşte de sol- datul fugar, rămâne însărcinată şi se căsă- toreşte cu el. Apoi, nenorocirea o loveşte, când soțul pleacă să-şi revadă familia din Sicilia şi nu mai revine. În acest al doilea lungmetraj al său, regizoarea Maura Delpero a concentrat narațiunea pe drama
Sanda Vişan C um se profilează cele mai noi contribuții artistice ale crea- toarelor din cinematografia italiană? Aceasta a fost, ca şi la cele trei ediții anterioare, întrebarea la care au vrut să răspundă selecționerii festivalu- lui de film „Visuali Italiane”, organizat în 2025 în şase oraşe din România, de către Institutul Italian de Cultură din Bucureşti. De aceea, jumătate dintre filmele selectate au fost semnate de femei, cu o atenție spe- cială acordată debuturilor.
58
Nr. 1 | 2025
Made with FlippingBook - PDF hosting