Introducere în cinematografie de Iulia Voicu O carte importantă pentru școală
filmului de animație”, domeniu conside- rat de mulți istorici ca fiind chiar anterior inventării cinematografului. Aici sunt evo- cați doi importanți pionieri și inovatori, britanicul (stabilit în SUA) James Stuart Blackton și francezul Émile Cohl. Volumul semnat de Iulia Voicu se încheie cu un capitol ce tratează concep- tul „ film d’art ” și analizează câteva cadre din filmul Asasinatul ducelui de Guise . Toate capitolele volumului cuprind substanțiale bibliografii și filmografii, precum și linkurile necesare unui studiu mai aprofundat. Enumerarea detaliată a termenilor și conceptelor, subiectele de discuție și acti- vitățile propuse le sunt de mare ajutor ele- vilor și profesorilor cărora li se adresează această substanțială posibilă prefață a unui mult mai cuprinzător opus consacrat isto- riei celei de a șaptea arte. Păcat doar că majoritatea trimiterilor de la subsol par a fi autentice teste prezente în cabinetele de oftalmologie.
mai puțin de șase luni de la nașterea ofici- ală a celei de a șaptea arte. Un important capitol îi este dedicat lui Georges Méliès, de numele căruia sunt legate atât apariția ficțiunii în film, cât și superba inventi- vitate în realizarea efectelor speciale și a trucajelor. Al patrulea capitol este consacrat Școlii de la Brighton (Anglia), ai cărei promotori, George Albert Smith și James Williamson, aveau să îmbogățească limba- jul filmic prin diversificarea încadraturilor și a perspectivelor, dar și prin utilizarea variată a montajului. Capitolul dedicat
Călin Stănculescu I ulia Voicu nu este doar autoarea volumului „Introducere în cine- matografie”, ci și o inspirată anima- toare, partizană, cu toate argumen- tele bine cântărite, a introducerii filmului în școală, ca disciplină de studiu indepen- dent. Dacă această problemă fost discu- tată cu peste jumătate de secol în urmă (vezi dosarul din nr. 7/1968 al mensualu- lui „Cinema”, amintit de Dana Duma în numărul trecut al revistei noastre), dar fără prea multe urmări practice, Iulia Voicu o abordează diferențiat în prezent. Autoarea propune o com- plexă „Introducere” în arta filmului, artă ce ar putea (și ar trebui) să-și găsească, firesc, locul în orarele școlilor, acolo unde se află marele public potențial al zecilor de ecrane folosite astăzi – de cele mai multe ori, în exces – în viața contemporană. Personal, sunt sigur că, odată cu scăderea specta- culoasă a vârstei utilizatorilor de ecran, arta filmului poate fi fără grijă introdusă chiar în grădinițe, clase pregătitoare, școli primare și gimnaziale, nu doar în licee. Editat în alese condiții grafice, volumul Iuliei Voicu trimite de la început cititorul la rădăcinile unei arte aproape contempo- rane, dar căreia doar insuficiența evoluției științelor nu i-a permis o afirmare înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea. Autoarea evocă apariția camerei obscure, a lanternei magice și a cronofotografiei drept pași importanți către cinematograf. Nașterea acestuia este documentată în al doilea capitol, nu doar prin apariția și extinde- rea aparatelor și spectacolelor Lumière, ci și prin invențiile sincrone, cum ar fi cele ale lui Thomas Edison sau ale frați- lor Skladanowski (privitor la ultimii, anul proiecției este 1895, nu 1894). Iulia Voicu amintește, printre altele, despre primele filme Lumière proiectate în România, la
companiilor de film Gaumont și Pathé evidențiază indus- trializarea artei, în cadrul căreia începe să se afirme, pentru prima oară drept creatoare, un nume celebru, Alice Guy- Blaché, regizoare și producătoare care, ulterior activității din Franța, se afirmă și în Statele Unite. Al șaselea capitol, abordând un celebru pionier al filmului american, Edwin S. Porter, aduce în discuție evoluția povestirii în imagini și importanța relații- lor de continuitate, precum și concepte ca tehnicile de pro- iecție, continuitatea spațială și cauzală sau cultura populară. Penultimul capi- tol vorbește despre „Începuturile
Nr. 1 | 2025 69
Made with FlippingBook - PDF hosting