review
Eisenstein in Guanajuato
din arhivă pentru cea de-a doua parte a acestui biopic . Dominanta filmului este marcată de tușele grosiere și de imaginea cineastului rus interceptată ca fiind defăimătoare, reprezentat printr-o serie de „tablouri” vivante și de-a dreptul mizerabiliste, care condamnă, deopotrivă, istoria bolșevică, și țintește către o imagine ușor excentrică în comparație cu convenționalitatea cunoscută, profund înrădăcinată sub auspiciile lui Stalin. Imaginea lui Eisenstein (interpretat de Elmer Bäck) se aproprie într-o oarecare măsură de cea a lui Borat, puternic tonală, obsesiv-compulsivă, care pare să nu aibă nicio legătură cu imaginea reală a cineastului; aș spune că pare extrem de balcanică și, în același timp, artificială, construită doar cu scopul de a epata. Cu toate acestea, modalitatea excentrică de portretizare vine în completarea schimbării personalității cineastului rus odată cu călătoria sa din Mexic. Din acest punct de vedere, Greenaway găsește o motivație artistică pentru aparenta schimbare de registru, vizibilă în filmele lui Eisenstein de după călătoria sa. Pus față în față cu noua cultură, acesta își etalează sentimentele legate de viață, de moarte, de spiritualitate și de sexualitate, descoperind o nouă revoluție, poate mai profundă decât cea social-politică. Greenaway vrea să puncteze schimbările psihice și emoționale ale cineastului, în primă fază, îngroșându-l și, apoi, creându-i alura de star internațional. Odată ce acesta începe să aibă dificultăți cu producătorul american și să cunoască ținuturile în care își va petrece o bună bucată de timp, descoperă aspectele mizerabile ale patriei-mamă și ale regimului stalinist, devenind mai critic și, în același timp, mai uman datorită amantului său, Palomino Cañedo (Luis Alberti), cel care îl îndrumă în țara străină. Adoptând această postură, Greenaway punctează tranziția de la artist conceptual, oarecum unidimensional, la un regizor puternic cuprins de forță umană printr-o serie de secvențe covârșitoare și, în același timp, abjecte, care insinuează disprețul pe care îl are față de nedreptățile sociale și politice din Uniunea Sovietică. În „Eisenstein...”, intriga este puternic invadată de schimbările bruște și comportamentale ale cineastului rus, devenind spre final cât se poate de laxă, individualizată doar prin câteva imagini-cheie care îți solicită atenția; în schimb, bravura interpretării actorului finlandez în rolul lui Eisenstein pornește de la intersecția unei teatralități evidente și a unei tehnici de filmare extrem de formaliste – aspecte destul de iritabile.
Mexic-Olanda 2015 regie și scenariu : Peter Greenaway
de Claudia Cojocariu
„Eisenstein in Guanajuato”, semnat de Peter Greenaway, este un soi de celebrare fastuoasă a regizorului sovietic Sergei Eisenstein. Greenaway, la rândul lui, încearcă să ne manipuleze prin șiretlicuri vizuale kitschoase – termen definitoriu pentru întregul film – pornind de la uverturi vizuale, cum ar fi secvența de început în care câteva imagini peisagistice mexicane sunt ilustrate muzical, până la gradări cromatice, treceri nejustificate de la color la alb-negru sau split-screen -uri centrate pe imaginea cineastului, surprins în acțiuni impetuoase. În orice caz, efectele și uvertura filmului anunță non pretențiozitatea estetică a lui Greenaway, cunoscut ca fiind un subordonat loial kitschului, apelând la un amalgam de stilizări și editări stridente. Aspectele stilistice și estetice ale filmului nu sunt singurele mijloace cu care Greenaway vrea să atragă atenția. Firul narativ începe cu vizita cineastului sovietic pe ținuturile mexicane, pentru realizarea presupusului film „Que viva México!” (proiect sub tutela lui Sergei Eisenstein, 1930-1931). Călătoria lui Eisenstein fusese sponsorizată de către Mary Craig Sinclair (soția autorului american Upton Sinclair) în 1931 și se dorea realizarea unui film care să portretizeze oamenii din ținuturile mexicane. Proiectul a fost oprit după o disoluție a contractului cu Paramount Pictures, care, după o sentință publică la tribunal, s-au simțit presați să întrerupă proiectul lui Eisenstein și să treacă cu vederea că ar putea ieși ceva inovator. Din acest punct de vedere, Eisenstein-ul ficțional al lui Greenaway va comenta pe parcursul filmului și va expune părerile critice cu privire la Hollywood. Cu toate acestea, Greenaway nu apucă firul narativ nici dintr-un punct de vedere biografic, documentarist sau realist; își concentrează atenția asupra picanteriilor cenzurate de-a lungul vremii, cel puțin în Uniunea Sovietică și actuala Rusie, legate de afinitățile homosexuale și relațiile erotice pe care Eisenstein le-a avut în Mexic. Greenaway alege cancanul, și nu e de mirare că Rusia îl condamnă pentru acest lucru, ba chiar interzice distribuitorilor și producătorilor ruși să îl ajute cu materiale
17
Made with FlippingBook Ebook Creator