studiu critic
fotografică (filmul înfăţișează dansul unor spectre, urmele lăsate pe peliculă de prezenţa în faţa camerei a unor actori care nu mai sunt), dimensiunea figurativ-picturală și cea abstract-picturală, esenţialitatea luminii și materialitatea peliculei de celuloid. Cam acestea ar fi motivele pentru care teoreticiana de film Nicole Brenez a numit „Tom, Tom, fiul cimpoierului” „cea mai mare analiză de film întreprinsă vreodată, în același timp model teoretic, laborator plastic și grotă plină de comori”. Întrebările pe care le pune Ken Jacobs aici despre natura mediului cinematografic, folosind un material filmic de arhivă, sunt întrebări exclusiv estetice. Ele nu sunt și politice. Din contră, în „Muncitori ieșind de la fabrică” (1995) al lui Harun Farocki, unde video-eseistul german se apleacă la rândul lui asupra unui scurtmetraj de la începuturile cinematografului, investigaţia este una cu miză cum nu se poate mai politică. Acolo, punctul de plecare al lui Farocki este un film descris adesea ca „primul făcut vreodată”: o filmare de 45 de secunde, intitulată „Ieșirea muncitorilor de la Uzinele Lumière din Lyon”/ „La Sortie de l’usine Lumière à Lyon ” (1895). „Prima cameră din istoria cinematografului a fost îndreptată spre o fabrică”, spune Farocki. Pornind de la această observaţie, el se întreabă cum a reprezentat cinematograful, în evoluţia sa ulterioară, munca din fabrici și uzine. Întrebarea pe care o pune Farocki nu privește doar domeniul esteticului, al artisticului, sau, mai bine zis, nu-l tratează ca pe un domeniu separat de ale economicului și politicului, autonom în raport cu ele. Ce face Farocki aici, în ultimă instanţă, este să chestioneze însăși organizarea economică și
socială (atât capitalismul, cât și socialismul de tip sovietic), cu tot cu funcţia alocată cinematografului. Genul acesta de investigaţie eseistică întreprinsă asupra (și cu ajutorul) unor imagini de arhivă nu cere neapărat imagini documentare, cum e cea cu muncitorii ieșind pe porţile uzinei Lumière într-o zi din 1895. Ea poate fi întreprinsă la fel de bine și asupra (sau cu ajutorul) unor filme de ficţiune. Un exemplu printre altele este filmul „Tribulation 99: Alien Anomalies Under America” (1991), al cineastului american Craig Baldwin. Acest film se prezintă ca un fals film documentar despre extratereștri cu intenţii rele, care trăiesc ascunși pe Pământ. Spusă cu ajutorul unui voice-over și al unor inserturi scrise, care parodiază titlurile articolelor din tabloide, povestea acestor extratereștri este ilustrată cu secvenţe din vechi filme horror , SF și de alte genuri. Toată această joacă nu este gratuită; ea are o miză satirică. Pe măsură ce voice-over-ul localizează ascunzătorile extratereștrilor (și ale altor forţe malefice) în ţări sud-americane ca Nicaragua, Chile și El Salvador, lăudând bombastic intervenţiile eroice ale armatei și ale serviciilor secrete americane în ţările respective, „Tribulation 99” se dovedește a fi un pamflet la adresa politicii externe americane. Cât despre cultura de masă americană, sursă a imaginilor montate de Baldwin, aceasta apare ca producătoare a unui vis delirant, colectiv și fără sfârșit. În măsura în care visul acesta ascunde realităţile politice americane, deghizându-le sub chipuri fantastice și distorsionându- le în forme grotești, cultura de masă poate fi privită ca o complice a puterii politice; pe de altă parte, privit printr-o lentilă psihanalitică – tipul de lentilă pe care-l recomandă „Tribulation 99” –, visul mai și deconspiră realităţi, nu doar le ascunde.
Bibliografie selectivă
Londra și New York, 1988. • P. Adams Sitney, Visionary Film: The American Avant-Garde , 1943-2000, Oxford University Press, Oxford, 2002. • Nicole Brenez, “Harun Farocki: The Revolution Will Be Televised”, Tate Etc., nr. 17, toamna 2009; online: <http://www. tate.org.uk/context-comment/ articles/revolution-will-be- televised>
Despre „Videograme dintr-o revoluţie” și despre revoluţia română:
• Dan Perjovschi, „Fotograme dintr-o revoluție”, în 20/22. Douăzeci de ani de texte , editura Cartea Românească, București, 2010, pp. 19-21. • Constantin Pârvulescu, “Embodied Histories: Harun Farocki’s and Andrei Ujică’s Videograms of a Revolution and Ovidiu Bose Paștina’s Timișoara – December 1989 and the Uses of the Independent Camera”, Rethinking History: The Journal of Theory and Practice, aprilie 2013. • Andrei State, „Tăieturi prin istorie. Filmul lui Andrei Ujică”, IDEA artă + societate, nr. 38, 2011, pp. 109-113. • Benjamin Young, “On Media and Democratic Politics: Videograms of a Revolution”, în Thomas Elasesser (coordonator), Harun Farocki: Working on the Sightlines , Amsterdam University Press, Amsterdam, 2004, pp. 245-260. Despre filmul experimental pe bază de found footage, despre filmul experimental în general: • Jay Leyda, Films Beget Films , George Allen & Unwin Ltd., Londra, 1964. • William C. Wees, Recycled Images: The Art and Politics of Found Footage Films, Anthology Film Archives , New York, 1993. • Richard Taylor, Ian Christie (coordonatori), The Film Factory: Russian and Soviet Cinema in Documents, 1896-1939 , Routledge,
Filmografie selectivă
• Căderea dinastiei Romanov/ Padenie dinastâi Romanovic , regie Esfir Șub, URSS, 1927. • Azi/ Segodnia , regie Esfir Șub, URSS, 1929. • De ce luptăm/ Why We Fight , regie Frank Capra și Anatole Litvak, SUA, 1942-1945. • Rose Hobart , regie Joseph Cornell, SUA, 1936. • Tom, Tom, fiul cimpoierului/ Tom, Tom, the Piper’s Son , regie Ken Jacobs, SUA, 1969. • Muncitori ieșind de la fabrică/ Arbeiter verlassen die Fabrik , regie Harun Farocki, Germania, 1995. • Imagini ale lumii și inscripția războiului/ Bilder der Welt und Inschrift des Krieges , regie Harun Farocki, Germania, 1989. • Răgaz/ Aufschub , regie Harun Farocki, Germania, 2007. • Tribulation 99: Alien Anomalies Under America , regie Craig Baldwin, SUA, 1990
30
REVISTĂ DE CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂ
Iulie 2016
Made with FlippingBook Ebook Creator