AIP DICȚIONARUL ENCICLOPEDIC INTER-REGIONAL DE PSIHANALIZĂ

Înapoi la Cuprins

Nobel pentru cercetările legate de fiziologia memoriei, Eric Kandel (1998, 1999). Kandel și Shevrin au fost de acord că în neuroștiințe cel mai puțin studiat a fost „inconștientul dinamic”, care implică și conflictul dintre impulsurile sexuale și cele agresive. Ceea ce a condus la o confuzie conceptuală considerabilă între neurocercetătorii de orientare cognitivă și psihanaliști a fost că ceea ce cei mai mulți dintre neurosavanți denumesc „inconștient” sunt procese preconștiente, cu aspecte inconștiente doar latente și descriptive după terminologia psihanalitică. Au existat, de asemenea, discrepanțe terminologice, de pildă, în utilizarea cuvintelor „pulsiune”, „instinct”, „conflict” și categoriile metodologice, în special în aria analogiilor cu subiecți non-umani și inferențele bazate pe observațiile comportamentale vs. reprezentările interne și fantasma inconștientă. În același timp, progresele neuroștiinței cu privire la dezvoltarea timpurie a creierului, neuroplasticitate și neuroconectivitate păreau să ofere o validare potențială a teoriei psihanalitice a personalității și a metodologiei ei clinice. IV. A.a. Inconștientul dinamic în neuroanaliză: conflict inconștient, „calitatea de a fi refulat”, memorie și dezvoltare timpurie Shevrin et al. (1992, 1996) au raportat primul studiu neuroștiințific cunoscut al unui inconștient dinamic , în care reacția creierului la forma potențialelor de eveniment au oferit markerii neurofiziologici ai conflictului inconștient la un grup de pacienți ce sufereau de fobie socială. Shevrin et al. (2002) au corelat reacțiile la un set de cuvinte prezentate subliminal și supraliminal, cu o măsură a „abilității de a fi refulat” și au constatat că procesul refulării inhiba reacțiile la cuvintele judecate de analist ca având un sens conflictual individualizat pentru anumiți pacienți (Shevrin, 2002, p. 136). O serie de cercetări de urmărire care au fost realizate de către membrii a ceea ce a devenit cunoscut drept grupul Shevrin de studii al percepției subliminale (Brakel, L., Kleinsorge, S., Snodgrass, M. & Shevrin, H., 2000) au abordat mai multe fenomene cu privire la procesul de mentalizare primar și secundar, incluzând markerii fiziologici ai conflictului inconștient, afectului, apărării și naturii atribuționale vs. relaționale a acestor două moduri de procesare. Acest corpus de cercetări i-a adus lui Shevrin premiul Sigourney în 2003. Villa, Shevrin, Snodgrass, Bazan și Brakel (2006) s-au concentrat pe natura procesării limbajului în inconștient. Descoperirile au subliniat importanța concepției conectiviste a „propagării activării”, echivalentul neuroștiințific al noțiunii freudiene de „cathexis nelegat” ce caracterizează procesul primar. În comparație cu conceptualizarea psihanalitică clasică a procesului primar, abordarea conectivistă, la rândul ei, a constatat că cathexisul legat și nelegat era strâns legat de statutul motivației și de apărări. Cu cât o motivație este mai instinctuală și „pulsională”, cu atât mai probabil era să medieze „propagarea activării” sau cathexisul nelegat. Cu cât apărările eșuau și cu cât anxietatea e mai mare cu atât prevalează cathexisul nelegat. O altă arie de mare interes, atât în Europa, cât și în America de Nord, continuă cercetările asupra memoriei în contextul dezvoltării timpurii preoedipale/preverbale. Neuroștiința a identificat nu doar existența unei memorii de lungă durată explicite, memoria „verbalizabilă”, ci și o memorie subliminală, implicită, care nu poate fi nici reamintită

121

Made with FlippingBook Ebook Creator