Înapoi la Cuprins
în care se comportă cu copilul. În analiză, Bion numește acest ultim segment al procesului drept „publicare”, care se referă în general la interpretare. Abilitatea de a „conține” presupune o mamă care are granițe și suficient spațiu intern în care să încapă propriile sale angoase, precum și cele căpătate din relația cu copilul, o mamă care are o capacitate bine dezvoltată de a suporta durerea, de a contempla, gândi și transmite ceea ce gândește într-un mod care să fie semnificativ pentru sugar. Astfel, o mamă care este ea însăși separată, intactă, receptivă, capabilă de visare și dăruire adecvcată este potrivită pentru introiecție ca obiect „conținător” și, gradual, în timp, identificarea și asimilarea de către sugar a unui astfel de obiect duce la creșterea spațiului lui mental, dezvoltarea capacității sale de a crea sens și la evoluția continuă a minții care poate gândi pentru sine. Acesta este ceea ce a numit Bion funcția alfa. În lucrarea sa din 1963, Elements of Psychoanalysis [Elemente de psihanaliză], Bion considera că relația dinamică dintre Conținător și Conținut, marcată cu semnele abstracte ♂ și ♀, este primul element al psihanalizei. ♂ (Conținutul) aici are o calitate penetrantă, iar ♀ (Conținătorul) o calitate receptivă/primitoare. În acest context, ♀ și ♂ nu sunt restricționate la sensul sexual specific, ci sunt fără nicio conotație sexuală specifică. Ele reprezintă variabile sau necunoscute: funcțiile ♀ și ♂ prezente în toate relațiile, independent de gen. ♂ (Conținutul) penetrează ♀ (Conținătorul), care îl primește și interacționează cu Conținutul, ducând la crearea unui nou produs. Folosirea simbolurilor ♂ - ♀ subliniază natura biologică a minții și include, deasemenea, conceptele lui Freud și Klein despre sexualitate și configurația oedipiană. În scrierile sale mai târzii, Bion pune accent pe reciprocitatea dintre cele două părți și pe potențialul de creștere și de interschimb dintre ele. Paradoxul relației dinamice a Conținător- Conținutului constă în reciprocitate: ceva care conține și ceva care este conținut realizează și funcțiile de conținere reciprocă și de a fi conținut. Din perspectiva dezvoltării, acest lucru înseamnă că scehma Sân-Conținător al angoaselor bebelușului poate fi și răsturnată: Bebeluș- Conținător al unor aspecte ale personalității mamei. Mai târziu, în context clinic, va pune în lumină această răsturnare: „indiciul se află în observarea fluctuațiilor care îl fac pe analist într- un moment ♀ și pe analizand ♂, iar la următoarea să se inverseze rolurile...” (Bion, 1970, p.108). În toată opera sa, Bion subliniază că „a conține” presupune o activitate și un proces care permite formarea gândului și transformarea lui în cuvinte; acesta este în opoziție cu folosirea trivializată, restrânsă, a conținerii și a receptivității ca receptivitate pur pasivă. Expunerea totală a complexității și a multor procese de transformare sunt punctul central al lucrării sale din 1965 Transformations: Change from learning to growth [Transformări. Schimbarea de la învățare la creștere]. Aici, Bion introduce conceptul meta-teoretic al punctului „O”, ca punct de început, dar și de potențial sfârșit al proceselor de transformare multidirecțională. Acesta cuprinde „spaima de nenumit”, „elemente beta”, „lucruri ca atare”, toate de negândit, dar și „realitatea supremă”, „reverența” și „uimirea” (Bion, 1965; Grotstein, 2011a, p. 506). Conținător-Conținutul făcând parte din sistemul științific deductiv al lui Bion, teoria gândului și a gândirii (Bion, 1962a, 1962b, 1963, 1965, 1970) este importantă pentru plasarea lui în context. Conform acestei teorii largi, „gândurile” și „aparatul de gândire” au origini
39
Made with FlippingBook Ebook Creator