Înapoi la Cuprins
distincte, „gândurile” există independent de aparatul de gândire: „gândurile nu sunt generate de aparatul de gândire. În ambele, relația conținător-conținut este de referință. În mod corespunzător, relația Conținător-Conținut poate fi considerată drept embrionul vieții mentale. Conform acestei teorii, geneza unui „gând” este un proces în care relația conținător-conținut este pasul inițial. Condiția pentru ca un conținut psihic (emoție, percepție senzorială) să capete calitate mentală (reprezentare, gând) este existența conținătorului capabil să-l conțină. Obiectul prototip al acestei funcții („Conținător”, cu semnul ♀) este sânul mamei, o preconcepție înnăscută ce așteaptă să fie realizată. Stimulii senzoriali și emoționali („conținuturi”), conjugate cu acest „Conținător” adecvat se transformă într-un „Conținut” (cu semnul ♂), astfel creând relația „Conținător-Conținut”, moment inițial de dezvoltare al unui gând de către gânditor. Această relație de Conținător-Conținut (♀-♂) permite apariția unei experiențe emoționale, care va fi caracterizată de legătura care îl califică, L (iubire – „love”, engl., n.t.), H (ură - „hate”, engl., n.t.) sau K (cunoaștere, gând – „knowledge”, engl., n.t.). Captând atenția conștienței, această experiență emoțională poate fi transformată într-un element alfa, monada vieții mentale, prin acțiunea funcției alfa. Apariția „gândurilor” forțează crearea unui aparat cu care să le gestioneze. Două mecanisme fundamentale se conjugă în acest scop, respectiv Conținător-Conținut (♀ ♂) și relația dinamică dintre poziția paranoid-schizoidă și cea depresivă (PS « D). Modelul conținător-conținut se ocupă și de evoluția gândului ca factor în creșterea pozitivă (+K) sau negativă (-K). Din perspectiva creșterii mentale, în această relație, ♂ și ♀ sunt dependente reciproc cu beneficiu mutual și fără daune pentru niciuna dintre părți, caracterizând ceea ce Bion avea să numească în 1962, o legătură comensală. Ca model, mama și copilul beneficiază de creștere mentală (Lopez-Corvo, 2002, p. 158). Copilul introiectează această activitate în diadă în așa fel încât relația ♀/♂, Conținător/Conținut, este instalată ca atare, permițând dezvoltarea unei funcții care va încuraja personalitatea pentru a deveni tot mai complexă și mai creativă, pentru a gestiona întrebările mentale care vor apărea pe parcursul întregii vieți. Bion folosește conceptul de „reticulum integrativ” al lui Elliott Jaques (1960) pentru a crea un model în care „lipsurile sunt mânecile, iar firele ce formează rețeaua reticulumului sunt emoțiile” (Bion, 1962, p. 92). Reticulumul primește, de asemenea, „conținuturi” ♂, care cresc printr-un proces ce include în mod necesar un grad de toleranță a necunoscutului [mânecile în formare încă mai așteaptă conținuturi]. Pe de altă parte, învățarea depinde de capacitatea ♀ de a rămâne integrat în timp ce își extinde gradul de elasticitate, foarte asemănător cu un pântec care se extinde pentru a face loc creșterii fătului” (Sandler, 2009). Într-o revizuire a acestui conceptului în Attention and Interpretation [Atenție și interpretare] (1970), Bion lasă de-o parte mai vechea formulare (Bion, 1962) a legăturilor dintre conținător și conținut (iubire, ură și cunoaștere) și propune o nouă abordare care accentuează relația dintre conținător și conținut. Cele trei tipuri de legături sunt acum caracterizate drept comensale, simbiotice și parazite. Prin comensal el înțelege o relație în care două obiecte împart un al treilea în avantajul tuturor celor trei, de exemplu fundamentele culturii căruia îi aparțin
40
Made with FlippingBook Ebook Creator