Înapoi la Cuprins
conținătorul și conținutul. Prin simbiotic el înțelege o relație în care unul depinde de altul în avantaj reciproc. Găsim acest tip de relație acolo unde unul folosește drept comunicare identificarea proiectivă, iar celălalt o transformă într-o semnificație nouă pentru ambii. Prin parazit el înțelege o relație în care unul depinde de altul pentru a produce un al treilea, care este distructiv pentru toți trei. În aceste cazuri identificarea proiectivă este explozivă și distructivă pentru conținător. Conținătorul este distructiv, de asmenea, pentru conținut. Conținătorul dezgolește conținutul de calitatea sa de penetrare, iar conținutul dezgolește conținătorul de calitatea sa receptivă (Bion, 1970, p 95). Legătura distructivă implică eșecul sistemului Conținător-Conținut: din punctul de vedere al dezvoltării, atunci când bebelușul are o dispoziție de agresivitate sau invidie prea puternică sau când toleranța lui la anxietatea și frica resimțite într-o experiență frustrantă este scăzută, există momente când mama nu poate încuraja creșterea bună, chiar dacă are o funcție de conținător rezonabilă. Corespondențele și acțiunile pe care le returnează mama nu sunt suficiente pentru bebeluș pentru a-și liniști anxietatea și frica și devine dificil pentru bebeluș să introiecteze funcția de conținere a mamei și să se identifice pentru a se potrivi cu o parte din sinele său. Dimpotrivă, chiar dacă dispoziția bebelușului este una normală, când funcția de conținere a mamei este insuficientă, mama nu poate să înțeleagă bine și să se prindă de experiența de angoasă proiectată de bebeluș. În această situație, ceea ce returnează mama bebelușului nu este integrat, iar semnificația dată produce confuzie. Ca urmare, bebelușul nu o poate accepta ca experință cu sens a sa proprie. Astfel, în paralel cu +K, care generează creștere, există –K, care implică o relație simbiotică sau parazitară între semnul ♂, Conținut, și semnul ♀, Conținător, care ar fi alte moduri de gestionare a situației emoționale opuse gândului și creșterii sale consecutive. Adică, o relație care poate duce la distrugere reciprocă. Atunci când aplică conceptul de conținere la sistemele sociale, Bion descrie conflictul dintre grup (sau ordinea socială fixă, sistemul), cu cel al misticului, individului care aduce o idee nouă, dar potențial destabilizantă în grup. Individul care reprezintă ideea nouă trebuie să fie conținut în grup, dar acest lucru poate duce, fie la zdrobirea de către grup a noii idei, fie la fărâmițarea grupului sub presiunea ei. Odată cu apariția –K, devine prezentă invidia și sentimentului de frică, ce colaborează decisiv pentru non-dezvoltarea gândurilor și creativității necesare esențiale în modelul bionian al vieții mentale. Configurația – (♀, ♂) (minus Conținător-conținut) duce la moralitatea crescută și emergența unui „supraeu care susține superioritatea morală a desfacerii și dezvățării și avantajul găsirii vinei în orice” (Sandler, 2009, pp. 262-263). În acest context, este interesant de observat că în textul său din 1970, Attention and Interpretation , Bion se referă la Conținător-Conținutul modificat, prezentat inițial ca o schimbare catastrofală, în care ar apărea expansiunea ambelor elemente.
41
Made with FlippingBook Ebook Creator